SCOALA ‘’ TEIUL DOAMNEI ‘’ TEIS
RESPONSABIL : Prof. Cristea Valentin Gabriel
ARIA CURRICULARA : - ‘’ LIMBA SI COMUNICARE ‘’
- ‘’ OM SI SOCIETATE ‘’
- ‘’ MATEMATICA SI STIINTE ‘’
PLANIFICAREA ACTIVITATIILOR METODICE PE ANUL SCOLAR 2008/2009
Sem /Nr. Crt. /Activitatea metodica /Data/ Responsabil
I 1. Constituirea comisiei metodice, /Septembrie/ Cristea Valentin
discutarea planului managerial pe
anul 2008/2009, planificarea
activitatiilor metodice.
Elaborarea si sustinerea testelor /Membrii comisiei metodice
initiale la clasele V-VIII.
Prelucrarea programei Tezei cu /Cristea Valentin
subiect unic si organizarea activitatiilor/ Serban Raluca
de recapitulare a materiei (limba si /Stanciu Alis
literatura romana, matematica,
istorie, geografie la clasele a-VII-VIII-a).
I 2. Discutarea testelor de evaluare initiala /Octombrie/Membrii
la clasele V-VIII. /comisiei metodice
Selectarea elevilor dotati in vederea
olimpiadelor scolare
I 3. Cerc pedagogic Pregatirea elevilor/Noiembrie/Membrii comisiei
dotati in vederea olimpiadelor scolare /metodice
I 4. Lectie demonstrativa de geografie/istorie /Decembrie /Stanciu Alis
Referat : ‘’ Rolul educatiei pentru sanatate /Ene Mihaela
in scoala si in afara ei ‘’
I 5. Referat: ‘’ Obiectivele educatiei religioase ‘’/ Ianuarie/ Bivolaru Marcela
II 1. Lectie demonstrativa de matematica /Februarie/ Cristea Valentin
Referat: ‘’ Invatarea centrata pe elev ‘’ /Cristea Valentin
II 2. Referat: ‘’ Programa scolara – reper /Martie/ Cristea Valentin
obligatoriu pentru un demers flexibil ‘’
II 3. Cerc pedagogic /Aprilie/ Membrii comisiei metodice
II 4. Lectie demonstrativa de limba engleza /Mai/ Matusoiu Nicoleta
/franceza
Referat : ‘’ Metode activ-participative/ Simion Andreeea
de predare ‘’
II 5. Evaluare finala – modele de teste de evaluare,/Iunie/Membrii
aprecieri ale rezultatelor /comisiei metodice
Proiectarea didactica a lectiilor de recapitulare
finala
marți, 30 decembrie 2008
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 30
ÎN LOC DE PREFAŢĂ… ………………………………….1
LA CEAS ANIVERSAR ………………….............................2
ARC PESTE TIMP ………………………………………….4
INTERVIU CU ELEVII NOSTRI ………………………….7
CEI SAPTE ANI DE-ACASĂ ………………………………9
INFORMEAZĂ-TE! TURISMUL CIVILIZAT …………11
TINERI SCRIITORI ………………………………………13
- Aventurile lui Beston, DUMITRU RAMONA-clasa a VI-a
- Cele 12 prinţese dansatoare,ARON CORINA-clasa a VI-a
- Eram micuţă…, VLĂSCEANU ADELINA-clasa a VII-a
- Iarna, ŞTEFAN IONUŢ-clasa a VI-a
- Fluturaşul, MOISE GABRIELA-clasa a VIII-a
- Pisicuţa mea, PREDA ALINA IOANA-clasa a IV-a
- Zuli salvatorul, OPREA CARLA-clasa a V-a
- O ploaie de vară, PREDA ALINA IOANA-clasa a IV-a
- A treia carte cu Apolodor, BIVOLARU IRINA-clasa aV-a
- Moş Crăciun, Omul de zăpadă, Nu uita!, PANCU MARIANA-clasa
a V-a
- Cadoul moşului, DUMITRU RAMONA-clasa a VI-a
- Iarna, TUDOR ANA, NICHITA EMANUEL, CHINTEA TIBERIU, VIŞAN SIMONA - clasa a III-a
- Iarna cea vestită, NĂSTASE GEORGIANA-clasa a III-a
NOUL DOOM ……………………………………………...17
PUŢINĂ CULTURĂ GENERALĂ ……………………….18
CURIOZITĂŢI …………………………………………….21
DIVERTISMENT ………………………………………….24
MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ ………………………...25
LA FRANCE ……………………………………………….26
CHESTIONAR ……………………………………………..27
CONCURS!!! ………………………………………………28
ŞI NU ÎN CELE DIN URMĂ … …………………………..29
CUPRINS …………………………………………………...30
COLECTIVUL DE REDACŢIE
PROF. COORD. ŞERBAN RALUCA
TEHNOREDACTARE: Prof. ŞERBAN RALUCA
Elevi: OPREA CARLA – clasa a V-a, BIVOLARU IRINA – clasa
a V-a, ARON CORINA – clasa a VI-a, DUMITRU RAMONA – clasa
a VI-a, IORDACHE ROXANA – clasa a VIII-a
LA CEAS ANIVERSAR ………………….............................2
ARC PESTE TIMP ………………………………………….4
INTERVIU CU ELEVII NOSTRI ………………………….7
CEI SAPTE ANI DE-ACASĂ ………………………………9
INFORMEAZĂ-TE! TURISMUL CIVILIZAT …………11
TINERI SCRIITORI ………………………………………13
- Aventurile lui Beston, DUMITRU RAMONA-clasa a VI-a
- Cele 12 prinţese dansatoare,ARON CORINA-clasa a VI-a
- Eram micuţă…, VLĂSCEANU ADELINA-clasa a VII-a
- Iarna, ŞTEFAN IONUŢ-clasa a VI-a
- Fluturaşul, MOISE GABRIELA-clasa a VIII-a
- Pisicuţa mea, PREDA ALINA IOANA-clasa a IV-a
- Zuli salvatorul, OPREA CARLA-clasa a V-a
- O ploaie de vară, PREDA ALINA IOANA-clasa a IV-a
- A treia carte cu Apolodor, BIVOLARU IRINA-clasa aV-a
- Moş Crăciun, Omul de zăpadă, Nu uita!, PANCU MARIANA-clasa
a V-a
- Cadoul moşului, DUMITRU RAMONA-clasa a VI-a
- Iarna, TUDOR ANA, NICHITA EMANUEL, CHINTEA TIBERIU, VIŞAN SIMONA - clasa a III-a
- Iarna cea vestită, NĂSTASE GEORGIANA-clasa a III-a
NOUL DOOM ……………………………………………...17
PUŢINĂ CULTURĂ GENERALĂ ……………………….18
CURIOZITĂŢI …………………………………………….21
DIVERTISMENT ………………………………………….24
MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ ………………………...25
LA FRANCE ……………………………………………….26
CHESTIONAR ……………………………………………..27
CONCURS!!! ………………………………………………28
ŞI NU ÎN CELE DIN URMĂ … …………………………..29
CUPRINS …………………………………………………...30
COLECTIVUL DE REDACŢIE
PROF. COORD. ŞERBAN RALUCA
TEHNOREDACTARE: Prof. ŞERBAN RALUCA
Elevi: OPREA CARLA – clasa a V-a, BIVOLARU IRINA – clasa
a V-a, ARON CORINA – clasa a VI-a, DUMITRU RAMONA – clasa
a VI-a, IORDACHE ROXANA – clasa a VIII-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 29
CELE PATRU LUMÂNĂRI
Cele patru lumânări ardeau încetişor…..
Ambianţa era atât de plăcută încât le puteai auzi vorbind
I. Prima a spus: “Eu sunt PACEA! Oricum, nimeni nu mă mai poate păstra aprinsă. Cred că mă voi stinge!”
Flacăra s-a micşorat cu rapiditate şi s-a stins în întregime
II. A doua a spus: Eu sunt CREDINŢA ! Dincolo de toate , eu nu mai sunt indispensabilă. Aşa că nu mai are nici un rost să mai stau aprinsă”. Când a terminat de vorbit o adiere blândă a stins-o.
III. Cu tristeţe cea de-a treia lumânare a spus la rândul său:
“Eu sunt IUBIREA! Nu mai am forţa să mai stau aprinsă , oamenii mă dau de-o parte şi nu îmi înţeleg importanţa. Ei uită chiar să-i înţeleagă pe cei care le sunt aproape .”
Şi fără să mai aştepte s-a stins.
Deodată….
Un copil intră în încăpere şi văzu toate lumânările stinse.
“ De ce nu ardeţi? Voi ar trebui sa fiţi aprinse MEREU!”
Spunând asta, copilul începu să plângă.
Atunci cea de-a patra lumânare a spus:
“Nu vă fie frică , câtă vreme eu încă mai ard, le putem aprinde şi pe celelalte.
Eu sunt SPERANŢA!”
Cu ochii strălucitori, copilul luă lumânarea speranţei şi le aprinse şi pe celelalte.
Flacăra speranţei să ardă mereu în viaţa ta!
… si astfel fiecare dintre noi poate menţine Speranţa, Credinţa, Pacea şi Iubirea!!!
COLECTIVUL DE REDACTIE VA UREAZĂ „LA MULTI ANI!” ŞI VĂ DOREŞTE CA CEL MAI STRALUCITOR ASTRU SĂ VĂ CĂLĂUZEASCĂ PAŞII ÎN NOUL AN!
Cele patru lumânări ardeau încetişor…..
Ambianţa era atât de plăcută încât le puteai auzi vorbind
I. Prima a spus: “Eu sunt PACEA! Oricum, nimeni nu mă mai poate păstra aprinsă. Cred că mă voi stinge!”
Flacăra s-a micşorat cu rapiditate şi s-a stins în întregime
II. A doua a spus: Eu sunt CREDINŢA ! Dincolo de toate , eu nu mai sunt indispensabilă. Aşa că nu mai are nici un rost să mai stau aprinsă”. Când a terminat de vorbit o adiere blândă a stins-o.
III. Cu tristeţe cea de-a treia lumânare a spus la rândul său:
“Eu sunt IUBIREA! Nu mai am forţa să mai stau aprinsă , oamenii mă dau de-o parte şi nu îmi înţeleg importanţa. Ei uită chiar să-i înţeleagă pe cei care le sunt aproape .”
Şi fără să mai aştepte s-a stins.
Deodată….
Un copil intră în încăpere şi văzu toate lumânările stinse.
“ De ce nu ardeţi? Voi ar trebui sa fiţi aprinse MEREU!”
Spunând asta, copilul începu să plângă.
Atunci cea de-a patra lumânare a spus:
“Nu vă fie frică , câtă vreme eu încă mai ard, le putem aprinde şi pe celelalte.
Eu sunt SPERANŢA!”
Cu ochii strălucitori, copilul luă lumânarea speranţei şi le aprinse şi pe celelalte.
Flacăra speranţei să ardă mereu în viaţa ta!
… si astfel fiecare dintre noi poate menţine Speranţa, Credinţa, Pacea şi Iubirea!!!
COLECTIVUL DE REDACTIE VA UREAZĂ „LA MULTI ANI!” ŞI VĂ DOREŞTE CA CEL MAI STRALUCITOR ASTRU SĂ VĂ CĂLĂUZEASCĂ PAŞII ÎN NOUL AN!
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 28
REGULAMENTUL CONCURSULUI
1. La Concurs participati cu: “Testamentul arabului cel hâtru ”, “Rebus istoric” şi rebusul „Iarna”.
2. In urma acestui concurs se va organiza o tombola, se vor oferi premii-surpriza.
3. Trimiteti raspunsurile corecte si chestionarul completat “pe adresa redactiei” pana la data de 20 februarie 2007.
4. Tombola se va organiza in data de 1 martie 2007, la ora 14,00, intr-un cadru festiv.
5. Raspunsurile vor fi insotite de acest talon, altfel nu vor intra la tragerea la sorti.
1. La Concurs participati cu: “Testamentul arabului cel hâtru ”, “Rebus istoric” şi rebusul „Iarna”.
2. In urma acestui concurs se va organiza o tombola, se vor oferi premii-surpriza.
3. Trimiteti raspunsurile corecte si chestionarul completat “pe adresa redactiei” pana la data de 20 februarie 2007.
4. Tombola se va organiza in data de 1 martie 2007, la ora 14,00, intr-un cadru festiv.
5. Raspunsurile vor fi insotite de acest talon, altfel nu vor intra la tragerea la sorti.
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 27
CHESTIONAR
1. Cum vi se pare primul număr al revistei ,,Floare de tei?”
__________________________________________________________________________________________________________
2. Prin conţinutul ei răspunde aşteptărilor şi preocupărilor voastre ? Motivaţi-vă raspunsul! _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3. Ce rubrici ar mai trebui introduse? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Sunteţi pregătiţi să scrieţi materiale pentru rubricile propuse ? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Ce alte sugestii aveţi privind revista? _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Doriti sa sustineti revista prin cumpararea ei? ________________________
Numele si clasa ___________________________________________
Nota: Chestionarele nesemnate nu vor fi luate in considerare.
ATENŢIE ! DECUPAŢI CHESTIONARUL ŞI ÎL TRIMITEŢI „PE ADRESA REDACŢIEI” PÂNĂ LA DATA DE 20 FEBRUARIE 2008
1. Cum vi se pare primul număr al revistei ,,Floare de tei?”
__________________________________________________________________________________________________________
2. Prin conţinutul ei răspunde aşteptărilor şi preocupărilor voastre ? Motivaţi-vă raspunsul! _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3. Ce rubrici ar mai trebui introduse? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Sunteţi pregătiţi să scrieţi materiale pentru rubricile propuse ? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Ce alte sugestii aveţi privind revista? _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Doriti sa sustineti revista prin cumpararea ei? ________________________
Numele si clasa ___________________________________________
Nota: Chestionarele nesemnate nu vor fi luate in considerare.
ATENŢIE ! DECUPAŢI CHESTIONARUL ŞI ÎL TRIMITEŢI „PE ADRESA REDACŢIEI” PÂNĂ LA DATA DE 20 FEBRUARIE 2008
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 26
LA FRANCE
Le voyageur, qui choisit de visiter la France sera enchanté par la variété du paysage. La route suit tantôt le cours d'un rivière ou le bord de la mer, tantôt le fond d'une vallée.
L'Alsace, c'est Strasbourg, sa capitale, avec sa cathèdrale rose et le fameux chant de I'armée du Rhin qui est devenu I'hymme national des Français, la Marseillaise.
La Bretagne fait rêver aux histoires merveilleuses des "Chevaliers de la table ronde" avec leur roi Arthur et Merlin I'enchanteur. .
En descendent vers le Midi, le voyageur doit s'arrêter en Tourraine avec sa célébre Vallée de la Loire. La Vallée de la Loire et les vallées affluentes traversent plusieurs grandes régions de France et plusieurs départaments. Parmi Ies capitales régionales il y a Nantes et Orléans. Mais la ville de Tours est la mieux placée pour visiter Ies chateaux de la Loire.
Au XVI-ème siècle Ies grandes seigneurs et Ies rois de France on fait construire de merveilleux châteaux: Blois, Chambord, Chenonceaux.
La Provence, c'est la Côte d'Azur avec ses beIles viIles Nice, Cannes, St. Tropez, mais aussi avec sa végétation luxuriante, ses pins, ses oliviers.
L'Aquitaine est une province riche en histoire. On peut visiter la caverne aux murs peints par I'homme préhistorique.
Du haut de la Tour Eiffel, la tour construit par Gustave Eiffel, on a une splendide panorama de Paris.
Le drapeau français date de 1790. Le bleu et le rouge sont Ies couleurs de la ville de Paris, le blanc est la couleur royal. Les trois couleurs réunies symbolisent la reconciliation du roi Louis XVI avec le peuple de Paris.
Prof. MATUSOIU NICOLETA
Le voyageur, qui choisit de visiter la France sera enchanté par la variété du paysage. La route suit tantôt le cours d'un rivière ou le bord de la mer, tantôt le fond d'une vallée.
L'Alsace, c'est Strasbourg, sa capitale, avec sa cathèdrale rose et le fameux chant de I'armée du Rhin qui est devenu I'hymme national des Français, la Marseillaise.
La Bretagne fait rêver aux histoires merveilleuses des "Chevaliers de la table ronde" avec leur roi Arthur et Merlin I'enchanteur. .
En descendent vers le Midi, le voyageur doit s'arrêter en Tourraine avec sa célébre Vallée de la Loire. La Vallée de la Loire et les vallées affluentes traversent plusieurs grandes régions de France et plusieurs départaments. Parmi Ies capitales régionales il y a Nantes et Orléans. Mais la ville de Tours est la mieux placée pour visiter Ies chateaux de la Loire.
Au XVI-ème siècle Ies grandes seigneurs et Ies rois de France on fait construire de merveilleux châteaux: Blois, Chambord, Chenonceaux.
La Provence, c'est la Côte d'Azur avec ses beIles viIles Nice, Cannes, St. Tropez, mais aussi avec sa végétation luxuriante, ses pins, ses oliviers.
L'Aquitaine est une province riche en histoire. On peut visiter la caverne aux murs peints par I'homme préhistorique.
Du haut de la Tour Eiffel, la tour construit par Gustave Eiffel, on a une splendide panorama de Paris.
Le drapeau français date de 1790. Le bleu et le rouge sont Ies couleurs de la ville de Paris, le blanc est la couleur royal. Les trois couleurs réunies symbolisent la reconciliation du roi Louis XVI avec le peuple de Paris.
Prof. MATUSOIU NICOLETA
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 25
TESTAMENTUL ARABULUI CEL HÂTRU
Este vorba despre moştenirea celor şaptesprezece cămile care trebuiau împărţite între fraţi.
Un arab lăsase cu limbă de moarte ca 1/2 dintre cămile să le ia fiul cel mai mare, 1/3 din numărul cămilelor să rămână feciorului mijlociu, iar 1/9 mezinului.
Neputând împărţi cămilele după voia tatălui, feciorii le-au păstrat împreună până când a trecut pe acolo un înţelept şi le-a auzit păsul. Cum era urcat şi el pe o cămilă, a coborât, a lăsat cămila lui să se amestece cu celelalte şi apoi a făcut împărţirea.
- Ţie, i-a zis feciorului celui mare, ţi se cuvin 1/2 din numărul cămilelor, desparte-le în două şi ia-ţi partea ta. Nu-i venea să creadă feciorului că poate fi atâta bunătate într-un om, a ascultat şi a socotit că i se cuvin 9 cămile. Tu ai dreptul la 1/3 dintre ele, i-a spus celui de-al doilea. Şi acesta a socotit că i se cuvin 6 cămile. Iar ţie, ca fiind cel mic, ai numai 1/9 din numărul cămilelor, adică 2 cămile.
- Hai! Luaţi-vă fiecare cămilele voastre că s-a făcut târziu şi eu am drum lung de mers, a zis înţeleptul.
Zicând acestea, s-a urcat pe cămila lui şi s-a dus, lăsând fraţii fericiţi şi totodată buimaciţi de întâmplare.
Buimăcită am rămas şi eu, şi numai la voi, dragi elevi, îmi este speranţa să mă lămuriţi.
Răspunsul în numărul viitor al revistei.
Prof. VISAN IOAN
Este vorba despre moştenirea celor şaptesprezece cămile care trebuiau împărţite între fraţi.
Un arab lăsase cu limbă de moarte ca 1/2 dintre cămile să le ia fiul cel mai mare, 1/3 din numărul cămilelor să rămână feciorului mijlociu, iar 1/9 mezinului.
Neputând împărţi cămilele după voia tatălui, feciorii le-au păstrat împreună până când a trecut pe acolo un înţelept şi le-a auzit păsul. Cum era urcat şi el pe o cămilă, a coborât, a lăsat cămila lui să se amestece cu celelalte şi apoi a făcut împărţirea.
- Ţie, i-a zis feciorului celui mare, ţi se cuvin 1/2 din numărul cămilelor, desparte-le în două şi ia-ţi partea ta. Nu-i venea să creadă feciorului că poate fi atâta bunătate într-un om, a ascultat şi a socotit că i se cuvin 9 cămile. Tu ai dreptul la 1/3 dintre ele, i-a spus celui de-al doilea. Şi acesta a socotit că i se cuvin 6 cămile. Iar ţie, ca fiind cel mic, ai numai 1/9 din numărul cămilelor, adică 2 cămile.
- Hai! Luaţi-vă fiecare cămilele voastre că s-a făcut târziu şi eu am drum lung de mers, a zis înţeleptul.
Zicând acestea, s-a urcat pe cămila lui şi s-a dus, lăsând fraţii fericiţi şi totodată buimaciţi de întâmplare.
Buimăcită am rămas şi eu, şi numai la voi, dragi elevi, îmi este speranţa să mă lămuriţi.
Răspunsul în numărul viitor al revistei.
Prof. VISAN IOAN
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 24
GLUME
1. MIJLOCUL DE TRANSPORT
Doi purici mergeau pe stradă. Unul din ei spune: „Hai luăm o pisică?”
2. BAIATUL EDUCAT
- Mamă, mamă! Azi, toţi copiii au râs de un copil care a căzut în băltoacă, numai eu, nu.
- Bravo, dar cine a fost acel copil?
- Eu!
3. VACA ŞI PĂŞUNEA
La ora de desen, doamna învăţătoare le spune elevilor să deseneze o vaca ce paşte pe o păşune. La sfârşitul orei, Radu predă foaia goală.
- Unde este păşunea, Radu? îl întreabă învăţătoarea mirată.
- A mâncat-o vaca.
- Şi vaca unde este?
- A plecat, doar nu era să stea pe o păşune fără iarbă, a răspuns Radu.
4. NEDUMERITUL
- Acum, vă rog, să închideţi cărţile! le spuse elevilor doamna învăţătoare.
- La ce pagină? întrebă Ninel
5. LA ŞCOALĂ
Gălăgie mare într-o clasă. Directorul intră şi vede îngrozit cum toată lumea ţipa, se bătea, unii se căţărau pe bănci. Directorul se repede la cel mai zgomotos şi îl dă afară din clasă. Se face dintr-o dată linişte…
Directorul : - Unde este profesorul vostru ?
Un elev : - Tocmai l-aţi dat afară.
Pagină realizată de Bîrloagă Marina, Moise Gabriela, cls. a VIII-a
1. MIJLOCUL DE TRANSPORT
Doi purici mergeau pe stradă. Unul din ei spune: „Hai luăm o pisică?”
2. BAIATUL EDUCAT
- Mamă, mamă! Azi, toţi copiii au râs de un copil care a căzut în băltoacă, numai eu, nu.
- Bravo, dar cine a fost acel copil?
- Eu!
3. VACA ŞI PĂŞUNEA
La ora de desen, doamna învăţătoare le spune elevilor să deseneze o vaca ce paşte pe o păşune. La sfârşitul orei, Radu predă foaia goală.
- Unde este păşunea, Radu? îl întreabă învăţătoarea mirată.
- A mâncat-o vaca.
- Şi vaca unde este?
- A plecat, doar nu era să stea pe o păşune fără iarbă, a răspuns Radu.
4. NEDUMERITUL
- Acum, vă rog, să închideţi cărţile! le spuse elevilor doamna învăţătoare.
- La ce pagină? întrebă Ninel
5. LA ŞCOALĂ
Gălăgie mare într-o clasă. Directorul intră şi vede îngrozit cum toată lumea ţipa, se bătea, unii se căţărau pe bănci. Directorul se repede la cel mai zgomotos şi îl dă afară din clasă. Se face dintr-o dată linişte…
Directorul : - Unde este profesorul vostru ?
Un elev : - Tocmai l-aţi dat afară.
Pagină realizată de Bîrloagă Marina, Moise Gabriela, cls. a VIII-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 23
ŞTIAŢI CĂ :
- La ruşi, se împodobeşte un brad, se fac petreceri în familie şi se aşteaptă colindătorii cu nuci şi colaci. Foarte actuală în zonele rurale este plimbarea cu troica, o sanie trasă de cai.
- La finlandezi, ţara de unde se spune că vine Moş Craciun, se organizează plimbări cu sania trasă de un ren. Cei ce doresc să meargă pe urmele lui Moş Craciun dorm în corturi, mănâncă vânat şi spun poveşti.
- La francezi, Père Noél este aşteptat de copii cu un ciorăpel cusut special care atârnă la gura căminului.
- Italienii, în aşteptarea lui Babo Natale, mănâncă un cozonac în formă de tort, numit panetone.
- Copiii americani îl aşteaptă pe Santa Claus în faţa ferestrelor; şi ei au un brăduţ împodobit şi ciorăpel la gura căminului.
- Marele Zid Chinezesc a fost construit în urmă cu peste 2000 de ani şi are o lungime de cel puţin 3000 de km, traversând nordul Chinei.
- În Oceanul Pacific, la 1000 de km depărtare de ţărmul Americii de Sud, erupţiile vulcanice au format Arhipelagul Galapagos. Insulele şi insuliţele acestui arhipelag se află în calea unui curent de aer rece venit din Antarctica. Situat la incrucişarea vânturilor şi a curenţilor puternici, arhipelagul a fost descoperit din întâmplare acum aproape 500 de ani.
- Aurul este primul metal pe care l-au descoperit oamenii. Cantitatea de aur extrasa pana acum din scoarta Pamantului ar ajunge pentru confectionarea unui inel care sa inconjoare globul pamantesc.
- Fara apa dulce, viata pe uscat ar fi imposibila. In prezent, viata civilizata presupune un necesar de apa de 150 de litri pe zi pentru o persoana.
- Un pui de balena are 5 m lungime
- Iepurele, in timpul hibernarii, bataile inimii se reduc de la 88 de batai pe minut la 15 batai pe minut.
Dragomir Mihai si Popescu Gabriel-clasa a IV-a, Stoicescu Mihai si Dumitru Ramona-clasa a VI-a, Popescu Alin-clasa a VII-a, Moise Gabriela-clasa a VIII-a
- La ruşi, se împodobeşte un brad, se fac petreceri în familie şi se aşteaptă colindătorii cu nuci şi colaci. Foarte actuală în zonele rurale este plimbarea cu troica, o sanie trasă de cai.
- La finlandezi, ţara de unde se spune că vine Moş Craciun, se organizează plimbări cu sania trasă de un ren. Cei ce doresc să meargă pe urmele lui Moş Craciun dorm în corturi, mănâncă vânat şi spun poveşti.
- La francezi, Père Noél este aşteptat de copii cu un ciorăpel cusut special care atârnă la gura căminului.
- Italienii, în aşteptarea lui Babo Natale, mănâncă un cozonac în formă de tort, numit panetone.
- Copiii americani îl aşteaptă pe Santa Claus în faţa ferestrelor; şi ei au un brăduţ împodobit şi ciorăpel la gura căminului.
- Marele Zid Chinezesc a fost construit în urmă cu peste 2000 de ani şi are o lungime de cel puţin 3000 de km, traversând nordul Chinei.
- În Oceanul Pacific, la 1000 de km depărtare de ţărmul Americii de Sud, erupţiile vulcanice au format Arhipelagul Galapagos. Insulele şi insuliţele acestui arhipelag se află în calea unui curent de aer rece venit din Antarctica. Situat la incrucişarea vânturilor şi a curenţilor puternici, arhipelagul a fost descoperit din întâmplare acum aproape 500 de ani.
- Aurul este primul metal pe care l-au descoperit oamenii. Cantitatea de aur extrasa pana acum din scoarta Pamantului ar ajunge pentru confectionarea unui inel care sa inconjoare globul pamantesc.
- Fara apa dulce, viata pe uscat ar fi imposibila. In prezent, viata civilizata presupune un necesar de apa de 150 de litri pe zi pentru o persoana.
- Un pui de balena are 5 m lungime
- Iepurele, in timpul hibernarii, bataile inimii se reduc de la 88 de batai pe minut la 15 batai pe minut.
Dragomir Mihai si Popescu Gabriel-clasa a IV-a, Stoicescu Mihai si Dumitru Ramona-clasa a VI-a, Popescu Alin-clasa a VII-a, Moise Gabriela-clasa a VIII-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 23
MOUNT RUSHMORE
Situat la o altitudine de 1892 m, în Black Hils, în partea sudică a statului South Dakota, cam la 40 km de oraşul Rapid City, Mount Rushmore National Memorial reprezintă, fără nicio îndoială, cel mai important şi în acelaşi timp inedit ansamblu sculptural de pe teritoriul Statelor Unite. Ideea reprezentării figurilor a patru dintre cei mai importanţi preşedinţi din istoria statelor americane, în granitul piscului Rushmore, i-a aparţinut lui Gutzon Borglum, un sculptor de origine daneză, stabilit în 1901 în New York.
Monumentala reprezentare (18 m înălţime) a preşedinţilor George Washington, Tomas Jefferson, Theodore Roosevelt şi Abraham Lincoln atrage anual peste două milioane de turişti.
Situat la o altitudine de 1892 m, în Black Hils, în partea sudică a statului South Dakota, cam la 40 km de oraşul Rapid City, Mount Rushmore National Memorial reprezintă, fără nicio îndoială, cel mai important şi în acelaşi timp inedit ansamblu sculptural de pe teritoriul Statelor Unite. Ideea reprezentării figurilor a patru dintre cei mai importanţi preşedinţi din istoria statelor americane, în granitul piscului Rushmore, i-a aparţinut lui Gutzon Borglum, un sculptor de origine daneză, stabilit în 1901 în New York.
Monumentala reprezentare (18 m înălţime) a preşedinţilor George Washington, Tomas Jefferson, Theodore Roosevelt şi Abraham Lincoln atrage anual peste două milioane de turişti.
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 22
DILEMA GHEPARDULUI
Pentru un specialist ca Shigeo Yachi, de la Universitatea din Kyoto (Japonia), când un ghepard, stând nemişcat, fixează o gazelă, el se află în binecunoscuta dilemă a prădătorului: să se apropie mai mult de pradă, cu riscul de a rata efectul de surpriză sau să se năpustească asupra ei, dar de această dată cu riscul de a fi nevoit să alerge pe o distanţă prea mare. Pentru a ieşi din impas, ghepardul recurge la un fel de… calcul matematic. Când se apropie, pe nesimţite, de pradă, ghepardul evaluează în permanenţă probabilitatea păstrării atât a efectului de surpriză, cât şi pe aceea a înhăţării prăzii.
Aşa că înaintează pas cu pas până cînd avantajul apropierii e contrabalansat de riscul de a fi reperat. În momentul atingerii distanţei optime, prădătorul se năpusteşte asupra gazelei.
Validitatea acestui model matematic a fost verificată deocamdată la păianjenii săritori care astfel vânează muşte. Un scenariu asemănător este pus în practică şi de alţi prădători, fie ei peşti, păianjeni sau mamifere.
Pentru un specialist ca Shigeo Yachi, de la Universitatea din Kyoto (Japonia), când un ghepard, stând nemişcat, fixează o gazelă, el se află în binecunoscuta dilemă a prădătorului: să se apropie mai mult de pradă, cu riscul de a rata efectul de surpriză sau să se năpustească asupra ei, dar de această dată cu riscul de a fi nevoit să alerge pe o distanţă prea mare. Pentru a ieşi din impas, ghepardul recurge la un fel de… calcul matematic. Când se apropie, pe nesimţite, de pradă, ghepardul evaluează în permanenţă probabilitatea păstrării atât a efectului de surpriză, cât şi pe aceea a înhăţării prăzii.
Aşa că înaintează pas cu pas până cînd avantajul apropierii e contrabalansat de riscul de a fi reperat. În momentul atingerii distanţei optime, prădătorul se năpusteşte asupra gazelei.
Validitatea acestui model matematic a fost verificată deocamdată la păianjenii săritori care astfel vânează muşte. Un scenariu asemănător este pus în practică şi de alţi prădători, fie ei peşti, păianjeni sau mamifere.
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 22
CELE ŞAPTE MINUNI ALE LUMII
1. Piramida lui Keops (Hufu) sau Marea piramidă din Giseh.
2. Grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon.
3. Templul Artemisei din Efes.
4. Statuia lui Zeus din Olimp.
5. Mausoleul din Halicamas.
6. Colosul din Rhodos.
7. Farul din Alexandria.
2. Grădinile suspendate ale Semiramidei din Babilon.
3. Templul Artemisei din Efes.
4. Statuia lui Zeus din Olimp.
5. Mausoleul din Halicamas.
6. Colosul din Rhodos.
7. Farul din Alexandria.
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 21
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ
Completează rebusul, astfel încât în coloana A-B să descoperi un cuvânt drag nouă.
Completează rebusul, astfel încât în coloana A-B să descoperi un cuvânt drag nouă.
1. A făcut minuni ……;
2. …. este bogată;
3. Trecerea dintre ani sau ……;
4. Se împodobeşte înainte de Crăciun;
5. Crăciunul sau …….. Domnului;
6. Zi de harţi sau zi de …..;
7. Merg la Biserică;
8. Se sărbătoreşte pe 25 Decembrie;
9. Înainte de Crăciun se merge la ……
2. …. este bogată;
3. Trecerea dintre ani sau ……;
4. Se împodobeşte înainte de Crăciun;
5. Crăciunul sau …….. Domnului;
6. Zi de harţi sau zi de …..;
7. Merg la Biserică;
8. Se sărbătoreşte pe 25 Decembrie;
9. Înainte de Crăciun se merge la ……
DUŞĂ LOREDANA, clasa a VIII-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 20
IARNA
Completează rebusul, astfel încât în coloana A-B să rezulte titlul unei poezii de George Coşbuc.
Completează rebusul, astfel încât în coloana A-B să rezulte titlul unei poezii de George Coşbuc.
1. Pământul s-a îmbrăcat cu o ……..de zăpadă;
2. Le aşteptăm cu bucurie;
3. Naşterea Domnului (nearticulat);
4. Sinonim cu zăpadă;
5. Cel mai rece anotimp;
6. Albă, moale şi pufoasă;
7. Colind de Crăciun;
8. Colind de Anul Nou;
9. Sfânt sărbătorit pe 6 decembrie (Moş ……);
10. Oameni care vin la case de sărbători;
11. Apă înghetată căzută din nori;
12. Colind de Anul Nou.
2. Le aşteptăm cu bucurie;
3. Naşterea Domnului (nearticulat);
4. Sinonim cu zăpadă;
5. Cel mai rece anotimp;
6. Albă, moale şi pufoasă;
7. Colind de Crăciun;
8. Colind de Anul Nou;
9. Sfânt sărbătorit pe 6 decembrie (Moş ……);
10. Oameni care vin la case de sărbători;
11. Apă înghetată căzută din nori;
12. Colind de Anul Nou.
VLĂSCEANU ADELINA, clasa a VII-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 19
PUŢINĂ CULTURĂ
GENERALĂ…
REBUS ISTORIC
REBUS ISTORIC
1. Biruinţă;
2. Locul unde Mircea cel Bătrân a obţinut o mare victorie împotriva turcilor;
3. Mihai Viteazul a luptat împotriva turcilor conduşi de ……..;
4. Căzuţi la datorie;
5. Măria Sa ……;
6. Bătălia din 1330 a avut loc la ……;
7. Locul unde este înmormântat Mircea cel Bătrân;
…..Viteazul.
În Evul Mediu, conducătorii se numeau ……………………….
MOISE BOGDAN, clasa a VII-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 17-18
NOUL DOOM….PE SCURT
1.Despărţirea în silabe
v se acceptă fie despărţirea pe bază de pronunţare, fie după structură, ţinând seama de elementele constitutive, în special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic
2.Scrierea unor cuvinte şi locuţiuni
v pronumele şi adjectivele negative se scriu într-un cuvânt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio, vreunul, vreuna
v se scrie într-un cuvânt odată în locuţiunile odată ce şi odată cu
3.Articularea termenilor străini
v se menţine regula din DOOM 1 după care substantivele împrumutate se articulează ca de obicei în limba română, prin alipire directă, dacă partea finală a cuvântului se pronunţă aşa cum se scrie : bosul/ bossul, brokerul/ brokerii, dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile.
v scriem cu cratimă dacă partea finală se pronunţă altfel decât se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul
4.Variante literare libere
v uzul a impus în noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu formă tip unică până acum : antete/ anteturi, amanete/ amaneturi, căpşune/ căpşuni ( fructe), cearşaf/ cearceaf, cireşe/ cireşi ( fructe), coperte/ coperţi, corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptăn/ pieptene, sandvici/ sendviş, tobogan/ topogan.
5.Forme vechi, forme noi
v DOOM 2 elimină o serie de forme ieşite din uz sau mai puţin frecvente : anacoluturi/ anacolute, algoritme/ algoritmuri, anghină/ angină, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/ monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie.
v au fost înlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensământuri, ziler ) cu formele impuse de uz : aragaze, foarfecă – foarfeci, magazioner, marfa..
6.Accentuarea
v se recomandă o singură accentuare la unele cuvinte: adică, aripa, avarie, caracter, crater, despot, calugarita, doctorita, duminica, fenomen, regizor, sever, şervet, unic.
v formele verbului a fi: suntem, sunteţi
v în cazul unor cuvinte mai vechi sunt admise şi variantele de accentuare libere: acatist/acatist, antic/antic, gingaş/gingaş, profesor/profesor, trafic/trafic.
8.Adaptări
v este vorba de adaptarea termenilor străini la sistemul limbii române : body-guard/ bodigard, cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizză
9.Variante verbale libere
v pentru infinitiv se acceptă variantele : a cementa/ a cimenta, datora/ datori, decofeiniza/ decafeiniza, încorpora/ incorpora, pricopsi/ procopsi, rabata/rabate, reîncarna/ reincarna, zbârli/ zburli.
v pentru indicativ : biciuieşte/ biciuie, biruieşte/ biruie, cheltuieşte/ cheltuie, chinuieşte/ chinuie, mântuieşte/ mântuie, se străduieşte/ se străduie, se destăinuie/ se destăinuieşte, dibuie/ dibuieşte, învârte/ învârteşte, anticipează/ anticipă, inventează/ inventă, înveşmântează/ înveşmântă, învie/ inviază, şchioapătă/ şchiopătează.
10. Alte variante libere
v acont/ aconto, bulgăr/ bulgăre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lăcaş/ locaş, piuneză/ pioneză, poliloghie/ polologhie, zi/ ziuă
v forme de plural : cicatrice/ cicatrici, regale/ regaluri, slogane/ sloganuri, torente/ torenţi, vopsele/ vopseluri
v în formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : îmbrăcămintei/ îmbrăcăminţii, o formă unică pentru : corabiei, ţigăncii, ţărăncii, feşii ; faşă-faşe ( feşii)
12. Prim-ministrul
v primul element rămâne neschimbat : prim-ministrul, prim- miniştrii, prim-procurorul, prim-procurorii, prim-secretarul, prim-secretarii.
Prof. ŞERBAN RALUCA
1.Despărţirea în silabe
v se acceptă fie despărţirea pe bază de pronunţare, fie după structură, ţinând seama de elementele constitutive, în special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic
2.Scrierea unor cuvinte şi locuţiuni
v pronumele şi adjectivele negative se scriu într-un cuvânt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio, vreunul, vreuna
v se scrie într-un cuvânt odată în locuţiunile odată ce şi odată cu
3.Articularea termenilor străini
v se menţine regula din DOOM 1 după care substantivele împrumutate se articulează ca de obicei în limba română, prin alipire directă, dacă partea finală a cuvântului se pronunţă aşa cum se scrie : bosul/ bossul, brokerul/ brokerii, dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile.
v scriem cu cratimă dacă partea finală se pronunţă altfel decât se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul
4.Variante literare libere
v uzul a impus în noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu formă tip unică până acum : antete/ anteturi, amanete/ amaneturi, căpşune/ căpşuni ( fructe), cearşaf/ cearceaf, cireşe/ cireşi ( fructe), coperte/ coperţi, corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptăn/ pieptene, sandvici/ sendviş, tobogan/ topogan.
5.Forme vechi, forme noi
v DOOM 2 elimină o serie de forme ieşite din uz sau mai puţin frecvente : anacoluturi/ anacolute, algoritme/ algoritmuri, anghină/ angină, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/ monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie.
v au fost înlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensământuri, ziler ) cu formele impuse de uz : aragaze, foarfecă – foarfeci, magazioner, marfa..
6.Accentuarea
v se recomandă o singură accentuare la unele cuvinte: adică, aripa, avarie, caracter, crater, despot, calugarita, doctorita, duminica, fenomen, regizor, sever, şervet, unic.
v formele verbului a fi: suntem, sunteţi
v în cazul unor cuvinte mai vechi sunt admise şi variantele de accentuare libere: acatist/acatist, antic/antic, gingaş/gingaş, profesor/profesor, trafic/trafic.
8.Adaptări
v este vorba de adaptarea termenilor străini la sistemul limbii române : body-guard/ bodigard, cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizză
9.Variante verbale libere
v pentru infinitiv se acceptă variantele : a cementa/ a cimenta, datora/ datori, decofeiniza/ decafeiniza, încorpora/ incorpora, pricopsi/ procopsi, rabata/rabate, reîncarna/ reincarna, zbârli/ zburli.
v pentru indicativ : biciuieşte/ biciuie, biruieşte/ biruie, cheltuieşte/ cheltuie, chinuieşte/ chinuie, mântuieşte/ mântuie, se străduieşte/ se străduie, se destăinuie/ se destăinuieşte, dibuie/ dibuieşte, învârte/ învârteşte, anticipează/ anticipă, inventează/ inventă, înveşmântează/ înveşmântă, învie/ inviază, şchioapătă/ şchiopătează.
10. Alte variante libere
v acont/ aconto, bulgăr/ bulgăre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lăcaş/ locaş, piuneză/ pioneză, poliloghie/ polologhie, zi/ ziuă
v forme de plural : cicatrice/ cicatrici, regale/ regaluri, slogane/ sloganuri, torente/ torenţi, vopsele/ vopseluri
v în formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : îmbrăcămintei/ îmbrăcăminţii, o formă unică pentru : corabiei, ţigăncii, ţărăncii, feşii ; faşă-faşe ( feşii)
12. Prim-ministrul
v primul element rămâne neschimbat : prim-ministrul, prim- miniştrii, prim-procurorul, prim-procurorii, prim-secretarul, prim-secretarii.
Prof. ŞERBAN RALUCA
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 8-16
AVENTURILE LUI BESTON
A fost odata ca niciodata un om, ca toti ceilalti, in satul Pereche, care voia sa-si caute ceva de lucru. Era singur, iar parintii lui murisera de mult. El umbla prin tot satul, dar...nu gasi nimic.
- Ei! Ei! Ei! Sunt singur, nimeni nu ma baga in seama.
Dupa cateva zile merse la prietenul sau, Pysu, care lucra într-un magazin de panificatie.
- Draga Pysu, nu ai vrea sa ma ajuti sa-mi caut ceva de lucru? Stii si tu ca acasa n-am nicio ocupatie.
- Beston, stii doar ca-n ziua de azi nu se mai gaseste de lucru!
- Stiu, dar... Hei, mi-a venit o idee! Ai vrea sa mergem amândoi pe insula pustie Rise? O sa avem o ocupatie. Este mult pana acolo.
- Bine! Dar serviciul meu?
-Lasa asta, draga Pysu! Cand vom gasi comoara de pe insula vom fi mai bogati decat oricine.
Asa cei doi si-au facut bagajul si s-au îmbracat pe corabia lor, Unicorn. Nici nu plecara bine, ca s-au întalnit cu o balena uriasa. Cu greu au reusit sa învinga balena uriasa. Apoi pornira iar la drum. Toata ziua au stat linistiti, dar în ziua urmatoare a început furtuna. Un vârtej se apropia spre ei, lui Beston îi veni o idee.
- Sa mergem cu toata viteza înainte!
Si asa au si facut. Furtuna se opri. Niciun pericol nu i-a mai pandit si au calatorit in siguranta. Ei au ajuns cu bine pe insula. Cum ajunsera pe insula, îsi construira un adapost ascuns printre copaci. In primele doua zile nu au avut probleme. Ei se hotaresc sa exploreze zona. Cand zarira un grup de 10-12 canibali. Ei s-au înspaimântat si au luat-o la fuga. Canibalii au fugit la randul lor si nu au mai fost vazuti în urmatoarele zile. Au ajuns la o cascada unde erau foarte multe flori, animale pasnice, dar s-au ratacit. Ei s-au minunat când au vazut un asemenea peisaj. Plecand sa exploreze zona, când au intrat în cascada… ce gasira? Era o domnita ce plângea. Beston o intreba:
- Ce cauta o domnita ca tine aici?
- Tatal meu, regele Growan, m-a alungat de-acasa…
- Dar de ce?
- Pentru ca am vrut sa ma casatoresc cu printul Charles.
- Atunci te vom însoti noi pâna la tatal tau si o sa vorbim cu el. Pornira la drum. Navigau spre palat timp de trei zile. Au ajuns la Maiestatea Sa si i-au spus:
- Cum se poate asa ceva?
- Asa ceva, ce?
- Cum se poate sa n-o lasi pe unica ta fiica sa se casatoreasca cu printul Charles?
- Acum 4 ani era prea mica.
- Ce vreti sa spuneti cu ,,acum 4 ani”?
- Acum 4 ani a plecat de-acasa.
- Si acum îi dati voie?
- Acum, da, sigur!
Si se căsători. Beston si Pysu pleaca spre Rise. De la palat spre Rise nu mai era mult. Navigând, pe drum se întâlnira cu un delfin:
- Stii unde este insula Rise?
- Da, veniti cu mine!
Delfinul îi duse spre Rise. Se vedea pestera unde era comoara. Pysu si Beston se îndreptara spre insula. Se întalnira cu un balaur. Era trist. Beston se repezi sa-l omoare, dar Pysu il opri, intreband balaurul:
- De ce esti mâhnit?
- Nimeni nu vine pe meleagurile acestea in vizita sau macar sa caute comoara. Sunt singur de atâtia ani.
- Dar nu am venit noi acum?
- Hei, asa e!
Se bucura foarte mult si cu zambetul pe buze, în semn de multumire, le dadu comoara. Delfinul îi conduse înapoi acasa. Pysu deveni patronul magazinului de panificatie, iar Beston, asociatul lui.
Cu totii traira fericiti pâna la adânci batrâneti.
Dumitru Ramona , clasa a VI-a
CELE 12 PRINTESE DANSATOARE
Erau odata 12 printese carora le placea sa danseze. Mama lor era moarta de mult si le-a lasat ca amintire 12 carti pe care erau desenate 12 flori. Ele aveau o camera, iar in mijlocul acesteia erau desenate tot 12 flori in cerc. Daca erau puse cartile pe desenul din camera, se deschidea o lume fermecata. Fiind singure, fara mama, tatal lor a chemat-o pe verisoara sa, pe nume Elisabeta, sa le invete cum sa se comporte. Aceasta femeie era foarte rea si vroia sa-l omoare pe tatal fetelor. Avea o maimuta, la fel de rea, ce le spiona.
Fiind ziua de nastere a celei mai mici dintre printese, matusa lor nu le-a dat voie sa ii serbeze ziua, dar cea mai mare pe nume Erika a adus cele 12 carti si le puse pe mozaicul de pe podea si incepu sa danseze pe ele, iar la ultima floare trebuia sa se rasuceasca de 3 ori. Dupa ce dansa, se deschise in podea o lume fermecata, fetele coborara si Erika isi dori sa se auda si muzica. Dorina i se indeplini, deoarece erau niste flori fermecate in forma de clopotel. Dupa ce dansara, fetele observara ca li se tocise talpa de la pantofi. A doua zi veni pantofarul si le facu pantofi noi. Elisabeta, cand vazu asa ceva, a inceput sa le banuiasca pe fete ca noaptea danseaza cu printi.
Tatal lor se imbolnavi, pentru ca Elisabeta ii punea otrava in ceai. Fiica cea mare isi dadu seama ca aceasta ii vrea tronul. Seara s-au dus sa danseze din nou, iar cea mica se lovi. Cea mare cand vazu, a luat putina apa dintr-o cascada fermecata si se facu bine.
Maimuta le vazu si incepu sa danseze pe mozaic de fata cu Elisabeta cea rea si, deschizandu-se podeaua, intra in cealalta lume si fura cateva flori fermecate. Fata vazu ca ii dadu otrava tatalui sau. Acesta ii dadu tronul Elisabetei pana cand se va face bine. Cand venira fetele la tatal lor, el deja murise, dar cea mica lua intr-o sticluta cu apa fermecata din cealalta lume si ii puse tatalui sau pe buze, iar acesta a inviat. Regina Elisabeta a pus garzile pe fete, dar acestea s-au batut impreuna cu pantofarul Erick impotriva reginei. Tatal sau ii lua tronul si o izgoni din imparatie. Elisabeta avea florile fermecate si trimise vraja asupra Erikai, iar ea a facut cu evantaiul spre vraja si se intoarse impotriva sa. Aceste flori au facut-o sa danseze si sa nu se opreasca niciodata. Bineinteles, maimuta o insotea.
Erika se indragosti de Erick, iar Erick de ea si se casatorira si au trait fericiti pana la adanci batraneti.
Aron Corina, clasa a VI-a
ERAM MICUŢĂ…
Eram micuţă şi nu ştiam,
Că toamna va veni
Vedeam că oamenii muncesc
Hambarul să-l sporesc
Iar păsările pribegind
Plecau de capul lor prin lume
Pentru a găsi un adăpost călduţ
Prin alte ţări straine.
Dar… soarele a apus
Ştiind că iarna a ajuns.
VLĂSCEANU ADELINA, clasa a VII-a
IARNA
Iarna vine peste noi
Bucurii ne-aduce,
Ninge noaptea până-n zori
Iarna a pus pe geamuri flori.
Iarna soseşte
Cu destine prinse în colind,
Eu îl zăresc pe Moş Crăciun
La geamul meu venind.
ŞTEFAN IONUŢ, clasa a VI-a
FLUTURAŞUL
Sunt un fluture venit din amintire,
Când mă vei vedea
Ochii îţi vor ramâne o sclipire
Ce toţi se vor mira.
Nimeni nu va rezista!
Sunt ca o batistă aurie,
Ce deasupra ta
Voi zbura în veselie.
MOISE GABRIELA, clasa a VIII-a
PISICUTA MEA
Dis-de-dimineata,
Pisicuta mea frumoasa
Ma asteapta bucuroasa
Prin zapada lunecoasa.
De ar sta putin pe loc,
Nu s-ar mai juca deloc,
Dar ea fuge, nu se lasa
Si nu vrea sa intre-n casa!
PREDA ALINA IOANA, clasa a IV-a
ZULI SALVATORUL
Era o zi de toamna friguroasa. Soarele era ascuns dupa niste nori plumburii de ploaie, nu mai stralucea el ca alta data! PamantuI era acoperit de o plapumioara multicolora de frunze. Copacii, incetul cu incetul, ramaneau fara invelisul lor colorat. VantuI ducea incetisor pe sus cate o frunza galbena sau maronie si apoi o lasa sa coboare lin. Pasarile isi faceau bagajul pentru a pleca in tarile calde, iar cele care stau la noi pe timp de iarna se duceau in padure ca sa caute betigase din lemn sau muschi de copaci pentru a-si face cuiburi puternice si calduroase.
La scoala din centrul orasului, clopotelul auriu i-a scapat pe elevi de ore, era timpul ca toti sa plece acasa.
Auras, Eric si loana asteapta culoarea verde a semaforului din fata scolii, pentru a traversa strada. Eric vede, din intamplare, cainele lui Auras pierdut de cateva zile.
- Auras, nu cumva acela este cainele tau ?
- Da, ai dreptate! El este!
Auras fuge repede pe trecerea de pietoni, cand … un automobil rosu venea cu viteza spre el.
Ioana si Eric striga speriati:
- Auras, ai grija, vine masina!
Auras intoarse capul spre ei si, deodata, Zuli il trase de maneca cu putere. Automobilul trecuse usurat dand un claxon lung.
Trecatorii erau impresionati de cainele care i-a salvat viata stapanului sau. Auras l-a inbratisat pe Zuli, spunandu-i sa nu mai plece de langa el, pentru ca si el promite sa nu mai traverseze pe culoarea rosie. Culoarea verde venise la semafor si Ioana cu Eric au fugit catre prietenii lor.
- Auras, esti bine? intreaba Ioana.
- Da , sunt bine! Datorita lui Zuli,sunt teafar!
Cei trei prieteni si cu Zuli pornira fericiti spre casa !
OPREA CARLA, clasa a V-a
O PLOAIE DE VARA
O picatura, o ploaie de vara,
Racoreste planeta intreaga.
O picatura cade…
Pe neasteptate,
Printre ramurile uscate,
Pana in pamantul moale.
Pe deasupra pasarele
- Unde va duceti mititele?
Nu stiti voi oare
Ca e doar o ploaie?
Toate, toate…
Zboara-n departare,
De o simpla ploaie.
PREDA ALINA IOANA, clasa a IV-a
A TREIA CARTE CU APOLODOR
Plecand Apolodor,
Din circul lui din Labrador,
Trist, plangand si suspinand,
Mergand, mergand, mergand,
Se opri, ca, pan' la urma,
Osteneala te darama.
Cum se opri
Se intalni
Cu foca Coca
Care provenea din Maroca.
lar aceasta il intreba:
- Eu sunt foca!
Tu ce esti,
De umbli asa printre pesti?
- Eu sunt pinguinul Apolodor
Care vin tocmai din Labrador!
- Pai, drum lung ai mers
Hai la mine sa-ti dau un ness!
- Multumesc, foca draga!
Si astfel s-au indreptat
Spre casuta ei din sat.
Dupa ce s-au ospatat
A venit vremea de plecat
Apolodor mergea, mergea,
Dar de data asta nu s-a lasat
De oboseala daramat.
Si-a ajuns micutul nostru Apolodor
In sfarsit in Labrador.
Ajuns acolo, il intalni
Pe fratele lui Pollo
Care pescui,
O stiuca si trei crabi
Pe care ii prajea
Pentru invitat.
Insa, lui Apolodor,
I se facu tare dor
De circ,
De spectatori,
Asa ca, pleca.
Se intoarse,
Merse, merse,
Si-a ajuns la circ
Unde, toata ziua,
Canta si inota fericit!
BIVOLARU IRINA, clasa a V-a
MOS CRACIUN
Eu cred in Mos Craciun!
Se zice ca este bun,
Cadouri aduce tuturor
In noaptea copiilor.
Zboara cu renii,
In noaptea iernii,
Printre stelele stralucitoare
Cand afara e ninsoare.
Linistea se lasa.
Se apropie de casa,
Se urca pe acoperis,
Si intra pe cos, furis.
Lasa cadourile,
Mananca prajiturile,
Cainele latra,
Mosul se sperie si pleaca.
Copiii se trezesc,
Spre brad ei prinvesc,
Nu mai vad prajiturile,
Dar isi vad cadourile.
PANCU MARIANA, clasa a V-a
OMUL DE ZAPADA
Contine trei bulgari de zapada, mari,
Ochii si nasturii sunt de carbune, tari,
Morcovul portocaliu
Nasul reprezinta, stiu!
Si o cratita in cap - caciula de bumbac.
Si gura dintr-un betisor
Ca o pasare in zbor,
Doua maturi invechite,
Mainile sa reprezinte.
Cine ne spune deodata
Ca e „Omul de zapada”?
PANCU MARIANA, clasa a V-a
NU UITA!
Nimic nu-i mai dulce,
Nimic nu-i mai frumos,
Decat sa ai pe lume
Prieten credincios.
Nu uita ca viata-i scurta!
Foloseste-te de ea!
Fa pe cat posibil
Sa nu ai ce regreta.
PANCU MARIANA, clasa a V-a
CADOUL MOSULUI
De la mosul am primit
O papusa ce mi-e draga,
Si cu ea am adormit
Si tot ei i-am povestit
Tot ce am facut la scoala.
Multumita eu am fost
In toti anii ce-au trecut
Si orice as fi primit
Papusica tot mi-e draga!
DUMITRU RAMONA, clasa a VI-a
IARNA
Iarna ninge linistit
Peste satul adormit,
Copacii si casutele
Si-au aprins stelutele.
Copiii sunt pe-afara,
Cu sania-n zapada cad,
Se joaca cu bulgari
Si oameni de zapada fac.
A-nceput sa ninga usor,
Toti norii s-au scuturat
Nu e frig, dar nici nu-i cald
Totu-n jur e numai alb.
A sosit iarna
Rece si friguroasa,
Pomii si casutele
Au o haina groasa.
TUDOR ANA, NICHITA EMANUEL , CHINTEA TIBERIU, VISAN SIMONA - clasa a III-a
IARNA CEA VESTITA
Iarna iata a sosit,
Saniuta-i pregatita
Si cu totii am asteptat
Iarna cea vestita.
Dar parintii ne mai spun
Ca afara-i frig acum,
Am asteptat sa ne dam cu saniuta
Si visul nostru e implinit
NASTASE GEORGIANA, clasa III-a
A fost odata ca niciodata un om, ca toti ceilalti, in satul Pereche, care voia sa-si caute ceva de lucru. Era singur, iar parintii lui murisera de mult. El umbla prin tot satul, dar...nu gasi nimic.
- Ei! Ei! Ei! Sunt singur, nimeni nu ma baga in seama.
Dupa cateva zile merse la prietenul sau, Pysu, care lucra într-un magazin de panificatie.
- Draga Pysu, nu ai vrea sa ma ajuti sa-mi caut ceva de lucru? Stii si tu ca acasa n-am nicio ocupatie.
- Beston, stii doar ca-n ziua de azi nu se mai gaseste de lucru!
- Stiu, dar... Hei, mi-a venit o idee! Ai vrea sa mergem amândoi pe insula pustie Rise? O sa avem o ocupatie. Este mult pana acolo.
- Bine! Dar serviciul meu?
-Lasa asta, draga Pysu! Cand vom gasi comoara de pe insula vom fi mai bogati decat oricine.
Asa cei doi si-au facut bagajul si s-au îmbracat pe corabia lor, Unicorn. Nici nu plecara bine, ca s-au întalnit cu o balena uriasa. Cu greu au reusit sa învinga balena uriasa. Apoi pornira iar la drum. Toata ziua au stat linistiti, dar în ziua urmatoare a început furtuna. Un vârtej se apropia spre ei, lui Beston îi veni o idee.
- Sa mergem cu toata viteza înainte!
Si asa au si facut. Furtuna se opri. Niciun pericol nu i-a mai pandit si au calatorit in siguranta. Ei au ajuns cu bine pe insula. Cum ajunsera pe insula, îsi construira un adapost ascuns printre copaci. In primele doua zile nu au avut probleme. Ei se hotaresc sa exploreze zona. Cand zarira un grup de 10-12 canibali. Ei s-au înspaimântat si au luat-o la fuga. Canibalii au fugit la randul lor si nu au mai fost vazuti în urmatoarele zile. Au ajuns la o cascada unde erau foarte multe flori, animale pasnice, dar s-au ratacit. Ei s-au minunat când au vazut un asemenea peisaj. Plecand sa exploreze zona, când au intrat în cascada… ce gasira? Era o domnita ce plângea. Beston o intreba:
- Ce cauta o domnita ca tine aici?
- Tatal meu, regele Growan, m-a alungat de-acasa…
- Dar de ce?
- Pentru ca am vrut sa ma casatoresc cu printul Charles.
- Atunci te vom însoti noi pâna la tatal tau si o sa vorbim cu el. Pornira la drum. Navigau spre palat timp de trei zile. Au ajuns la Maiestatea Sa si i-au spus:
- Cum se poate asa ceva?
- Asa ceva, ce?
- Cum se poate sa n-o lasi pe unica ta fiica sa se casatoreasca cu printul Charles?
- Acum 4 ani era prea mica.
- Ce vreti sa spuneti cu ,,acum 4 ani”?
- Acum 4 ani a plecat de-acasa.
- Si acum îi dati voie?
- Acum, da, sigur!
Si se căsători. Beston si Pysu pleaca spre Rise. De la palat spre Rise nu mai era mult. Navigând, pe drum se întâlnira cu un delfin:
- Stii unde este insula Rise?
- Da, veniti cu mine!
Delfinul îi duse spre Rise. Se vedea pestera unde era comoara. Pysu si Beston se îndreptara spre insula. Se întalnira cu un balaur. Era trist. Beston se repezi sa-l omoare, dar Pysu il opri, intreband balaurul:
- De ce esti mâhnit?
- Nimeni nu vine pe meleagurile acestea in vizita sau macar sa caute comoara. Sunt singur de atâtia ani.
- Dar nu am venit noi acum?
- Hei, asa e!
Se bucura foarte mult si cu zambetul pe buze, în semn de multumire, le dadu comoara. Delfinul îi conduse înapoi acasa. Pysu deveni patronul magazinului de panificatie, iar Beston, asociatul lui.
Cu totii traira fericiti pâna la adânci batrâneti.
Dumitru Ramona , clasa a VI-a
CELE 12 PRINTESE DANSATOARE
Erau odata 12 printese carora le placea sa danseze. Mama lor era moarta de mult si le-a lasat ca amintire 12 carti pe care erau desenate 12 flori. Ele aveau o camera, iar in mijlocul acesteia erau desenate tot 12 flori in cerc. Daca erau puse cartile pe desenul din camera, se deschidea o lume fermecata. Fiind singure, fara mama, tatal lor a chemat-o pe verisoara sa, pe nume Elisabeta, sa le invete cum sa se comporte. Aceasta femeie era foarte rea si vroia sa-l omoare pe tatal fetelor. Avea o maimuta, la fel de rea, ce le spiona.
Fiind ziua de nastere a celei mai mici dintre printese, matusa lor nu le-a dat voie sa ii serbeze ziua, dar cea mai mare pe nume Erika a adus cele 12 carti si le puse pe mozaicul de pe podea si incepu sa danseze pe ele, iar la ultima floare trebuia sa se rasuceasca de 3 ori. Dupa ce dansa, se deschise in podea o lume fermecata, fetele coborara si Erika isi dori sa se auda si muzica. Dorina i se indeplini, deoarece erau niste flori fermecate in forma de clopotel. Dupa ce dansara, fetele observara ca li se tocise talpa de la pantofi. A doua zi veni pantofarul si le facu pantofi noi. Elisabeta, cand vazu asa ceva, a inceput sa le banuiasca pe fete ca noaptea danseaza cu printi.
Tatal lor se imbolnavi, pentru ca Elisabeta ii punea otrava in ceai. Fiica cea mare isi dadu seama ca aceasta ii vrea tronul. Seara s-au dus sa danseze din nou, iar cea mica se lovi. Cea mare cand vazu, a luat putina apa dintr-o cascada fermecata si se facu bine.
Maimuta le vazu si incepu sa danseze pe mozaic de fata cu Elisabeta cea rea si, deschizandu-se podeaua, intra in cealalta lume si fura cateva flori fermecate. Fata vazu ca ii dadu otrava tatalui sau. Acesta ii dadu tronul Elisabetei pana cand se va face bine. Cand venira fetele la tatal lor, el deja murise, dar cea mica lua intr-o sticluta cu apa fermecata din cealalta lume si ii puse tatalui sau pe buze, iar acesta a inviat. Regina Elisabeta a pus garzile pe fete, dar acestea s-au batut impreuna cu pantofarul Erick impotriva reginei. Tatal sau ii lua tronul si o izgoni din imparatie. Elisabeta avea florile fermecate si trimise vraja asupra Erikai, iar ea a facut cu evantaiul spre vraja si se intoarse impotriva sa. Aceste flori au facut-o sa danseze si sa nu se opreasca niciodata. Bineinteles, maimuta o insotea.
Erika se indragosti de Erick, iar Erick de ea si se casatorira si au trait fericiti pana la adanci batraneti.
Aron Corina, clasa a VI-a
ERAM MICUŢĂ…
Eram micuţă şi nu ştiam,
Că toamna va veni
Vedeam că oamenii muncesc
Hambarul să-l sporesc
Iar păsările pribegind
Plecau de capul lor prin lume
Pentru a găsi un adăpost călduţ
Prin alte ţări straine.
Dar… soarele a apus
Ştiind că iarna a ajuns.
VLĂSCEANU ADELINA, clasa a VII-a
IARNA
Iarna vine peste noi
Bucurii ne-aduce,
Ninge noaptea până-n zori
Iarna a pus pe geamuri flori.
Iarna soseşte
Cu destine prinse în colind,
Eu îl zăresc pe Moş Crăciun
La geamul meu venind.
ŞTEFAN IONUŢ, clasa a VI-a
FLUTURAŞUL
Sunt un fluture venit din amintire,
Când mă vei vedea
Ochii îţi vor ramâne o sclipire
Ce toţi se vor mira.
Nimeni nu va rezista!
Sunt ca o batistă aurie,
Ce deasupra ta
Voi zbura în veselie.
MOISE GABRIELA, clasa a VIII-a
PISICUTA MEA
Dis-de-dimineata,
Pisicuta mea frumoasa
Ma asteapta bucuroasa
Prin zapada lunecoasa.
De ar sta putin pe loc,
Nu s-ar mai juca deloc,
Dar ea fuge, nu se lasa
Si nu vrea sa intre-n casa!
PREDA ALINA IOANA, clasa a IV-a
ZULI SALVATORUL
Era o zi de toamna friguroasa. Soarele era ascuns dupa niste nori plumburii de ploaie, nu mai stralucea el ca alta data! PamantuI era acoperit de o plapumioara multicolora de frunze. Copacii, incetul cu incetul, ramaneau fara invelisul lor colorat. VantuI ducea incetisor pe sus cate o frunza galbena sau maronie si apoi o lasa sa coboare lin. Pasarile isi faceau bagajul pentru a pleca in tarile calde, iar cele care stau la noi pe timp de iarna se duceau in padure ca sa caute betigase din lemn sau muschi de copaci pentru a-si face cuiburi puternice si calduroase.
La scoala din centrul orasului, clopotelul auriu i-a scapat pe elevi de ore, era timpul ca toti sa plece acasa.
Auras, Eric si loana asteapta culoarea verde a semaforului din fata scolii, pentru a traversa strada. Eric vede, din intamplare, cainele lui Auras pierdut de cateva zile.
- Auras, nu cumva acela este cainele tau ?
- Da, ai dreptate! El este!
Auras fuge repede pe trecerea de pietoni, cand … un automobil rosu venea cu viteza spre el.
Ioana si Eric striga speriati:
- Auras, ai grija, vine masina!
Auras intoarse capul spre ei si, deodata, Zuli il trase de maneca cu putere. Automobilul trecuse usurat dand un claxon lung.
Trecatorii erau impresionati de cainele care i-a salvat viata stapanului sau. Auras l-a inbratisat pe Zuli, spunandu-i sa nu mai plece de langa el, pentru ca si el promite sa nu mai traverseze pe culoarea rosie. Culoarea verde venise la semafor si Ioana cu Eric au fugit catre prietenii lor.
- Auras, esti bine? intreaba Ioana.
- Da , sunt bine! Datorita lui Zuli,sunt teafar!
Cei trei prieteni si cu Zuli pornira fericiti spre casa !
OPREA CARLA, clasa a V-a
O PLOAIE DE VARA
O picatura, o ploaie de vara,
Racoreste planeta intreaga.
O picatura cade…
Pe neasteptate,
Printre ramurile uscate,
Pana in pamantul moale.
Pe deasupra pasarele
- Unde va duceti mititele?
Nu stiti voi oare
Ca e doar o ploaie?
Toate, toate…
Zboara-n departare,
De o simpla ploaie.
PREDA ALINA IOANA, clasa a IV-a
A TREIA CARTE CU APOLODOR
Plecand Apolodor,
Din circul lui din Labrador,
Trist, plangand si suspinand,
Mergand, mergand, mergand,
Se opri, ca, pan' la urma,
Osteneala te darama.
Cum se opri
Se intalni
Cu foca Coca
Care provenea din Maroca.
lar aceasta il intreba:
- Eu sunt foca!
Tu ce esti,
De umbli asa printre pesti?
- Eu sunt pinguinul Apolodor
Care vin tocmai din Labrador!
- Pai, drum lung ai mers
Hai la mine sa-ti dau un ness!
- Multumesc, foca draga!
Si astfel s-au indreptat
Spre casuta ei din sat.
Dupa ce s-au ospatat
A venit vremea de plecat
Apolodor mergea, mergea,
Dar de data asta nu s-a lasat
De oboseala daramat.
Si-a ajuns micutul nostru Apolodor
In sfarsit in Labrador.
Ajuns acolo, il intalni
Pe fratele lui Pollo
Care pescui,
O stiuca si trei crabi
Pe care ii prajea
Pentru invitat.
Insa, lui Apolodor,
I se facu tare dor
De circ,
De spectatori,
Asa ca, pleca.
Se intoarse,
Merse, merse,
Si-a ajuns la circ
Unde, toata ziua,
Canta si inota fericit!
BIVOLARU IRINA, clasa a V-a
MOS CRACIUN
Eu cred in Mos Craciun!
Se zice ca este bun,
Cadouri aduce tuturor
In noaptea copiilor.
Zboara cu renii,
In noaptea iernii,
Printre stelele stralucitoare
Cand afara e ninsoare.
Linistea se lasa.
Se apropie de casa,
Se urca pe acoperis,
Si intra pe cos, furis.
Lasa cadourile,
Mananca prajiturile,
Cainele latra,
Mosul se sperie si pleaca.
Copiii se trezesc,
Spre brad ei prinvesc,
Nu mai vad prajiturile,
Dar isi vad cadourile.
PANCU MARIANA, clasa a V-a
OMUL DE ZAPADA
Contine trei bulgari de zapada, mari,
Ochii si nasturii sunt de carbune, tari,
Morcovul portocaliu
Nasul reprezinta, stiu!
Si o cratita in cap - caciula de bumbac.
Si gura dintr-un betisor
Ca o pasare in zbor,
Doua maturi invechite,
Mainile sa reprezinte.
Cine ne spune deodata
Ca e „Omul de zapada”?
PANCU MARIANA, clasa a V-a
NU UITA!
Nimic nu-i mai dulce,
Nimic nu-i mai frumos,
Decat sa ai pe lume
Prieten credincios.
Nu uita ca viata-i scurta!
Foloseste-te de ea!
Fa pe cat posibil
Sa nu ai ce regreta.
PANCU MARIANA, clasa a V-a
CADOUL MOSULUI
De la mosul am primit
O papusa ce mi-e draga,
Si cu ea am adormit
Si tot ei i-am povestit
Tot ce am facut la scoala.
Multumita eu am fost
In toti anii ce-au trecut
Si orice as fi primit
Papusica tot mi-e draga!
DUMITRU RAMONA, clasa a VI-a
IARNA
Iarna ninge linistit
Peste satul adormit,
Copacii si casutele
Si-au aprins stelutele.
Copiii sunt pe-afara,
Cu sania-n zapada cad,
Se joaca cu bulgari
Si oameni de zapada fac.
A-nceput sa ninga usor,
Toti norii s-au scuturat
Nu e frig, dar nici nu-i cald
Totu-n jur e numai alb.
A sosit iarna
Rece si friguroasa,
Pomii si casutele
Au o haina groasa.
TUDOR ANA, NICHITA EMANUEL , CHINTEA TIBERIU, VISAN SIMONA - clasa a III-a
IARNA CEA VESTITA
Iarna iata a sosit,
Saniuta-i pregatita
Si cu totii am asteptat
Iarna cea vestita.
Dar parintii ne mai spun
Ca afara-i frig acum,
Am asteptat sa ne dam cu saniuta
Si visul nostru e implinit
NASTASE GEORGIANA, clasa III-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 7
TURISMUL CIVILIZAT
TURISMUL - unul din cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane, reprezintă o formă activă de recreere, instruire şi educaţie, plăcerea de a călători pentru a vedea şi cunoaşte alte locuri, alţi oameni şi obiceiuri.
Turismul reprezintă o fereastră deschisă spre frumuseţea şi diversitatea peisajului ţării, spre minunatele creaţii de artă, arhitectură, cultură şi obiective economice ale poporului nostru.
România, prin relieful ei atât de variat şi încântător, prin vegetaţia, flora şi fauna atât de bogate, prin oamenii şi obiceiurile lor de muncă şi viaţă atât de frumoase, reprezintă un inestimabil potenţial turistic.
Organizatorii de excursii şi drumeţii trebuie să vegheze ca turştii să respecte regulile codului de comportare al turistului, căile de acces spre obiectivele turistice, să se deplaseze în linişte, să nu colecteze plantele, să nu deranjeze animalele întâlnite, să nu arunce la întâmplare gunoaiele şi să nu consume băuturi alcoolice în timpul deplasărilor.
Vizitarea monumentelor de artă şi arhitectură, a lăcaşurilor de cult, trebuie făcută cu respect şi pioşenie, evitându-se atingerea obiectelor, consemnarea numelor pe pereţi, deteriorarea peisajului ambiant şi aruncarea la întâmplare a rezidurilor.
Popasurile în natură să nu se soldeze cu degradarea locurilor, să nu se facă focul în pădure, resturile alimentare şi ambalajele să fie strânse şi depozitate în locuri ferite vederii.
Turiştii auto să nu-şi spele maşinile în apa râurilor şi lacurilor, să nu schimbe uleiul în pădure pe covorul pajiştilor, să nu-şi ambaleze motoarele pentru a verifica buna lor funcţionare, să nu comunice între ei prin claxonare.
Dorim ca turiştii de orice vârstă, de la şcolari până la pensionari, să preţuiască, să protejeze şi să se bucure din plin de frumuseţile, bogăţiile şi harurile cu care a fost hărăzită ţara noastră şi ca aceste daruri să rămână nealterate pentru generaţiile viitoare.
TURISMUL - unul din cele mai complexe fenomene ale civilizaţiei contemporane, reprezintă o formă activă de recreere, instruire şi educaţie, plăcerea de a călători pentru a vedea şi cunoaşte alte locuri, alţi oameni şi obiceiuri.
Turismul reprezintă o fereastră deschisă spre frumuseţea şi diversitatea peisajului ţării, spre minunatele creaţii de artă, arhitectură, cultură şi obiective economice ale poporului nostru.
România, prin relieful ei atât de variat şi încântător, prin vegetaţia, flora şi fauna atât de bogate, prin oamenii şi obiceiurile lor de muncă şi viaţă atât de frumoase, reprezintă un inestimabil potenţial turistic.
Organizatorii de excursii şi drumeţii trebuie să vegheze ca turştii să respecte regulile codului de comportare al turistului, căile de acces spre obiectivele turistice, să se deplaseze în linişte, să nu colecteze plantele, să nu deranjeze animalele întâlnite, să nu arunce la întâmplare gunoaiele şi să nu consume băuturi alcoolice în timpul deplasărilor.
Vizitarea monumentelor de artă şi arhitectură, a lăcaşurilor de cult, trebuie făcută cu respect şi pioşenie, evitându-se atingerea obiectelor, consemnarea numelor pe pereţi, deteriorarea peisajului ambiant şi aruncarea la întâmplare a rezidurilor.
Popasurile în natură să nu se soldeze cu degradarea locurilor, să nu se facă focul în pădure, resturile alimentare şi ambalajele să fie strânse şi depozitate în locuri ferite vederii.
Turiştii auto să nu-şi spele maşinile în apa râurilor şi lacurilor, să nu schimbe uleiul în pădure pe covorul pajiştilor, să nu-şi ambaleze motoarele pentru a verifica buna lor funcţionare, să nu comunice între ei prin claxonare.
Dorim ca turiştii de orice vârstă, de la şcolari până la pensionari, să preţuiască, să protejeze şi să se bucure din plin de frumuseţile, bogăţiile şi harurile cu care a fost hărăzită ţara noastră şi ca aceste daruri să rămână nealterate pentru generaţiile viitoare.
Prof. ENE MIHAELA
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 6
CEI ŞAPTE ANI DE-ACASĂ
Pornind de la premiza că cele mai multe acumulări pe plan moral,cognitiv, afectiv şi voliţional au loc în «cei şapte ani de-acasă» se insistă asupra grijii, răspunderii şi preocupărilor pe care pot şi trebuie să le aibă părinţii pentru a facilita şi favoriza însuşirea şi consolidarea corectă, adecvată şi sistematică a celor mai importante cunoştinţe, priceperi, deprinderi, reguli, atitudini şi comportamente.
De altfel, aceşti atât de invocaţi, lăudaţi sau blamaţi «cei şapte ani de-acasă», reprezintă blazonul cu care copilul pleacă în lume, zestrea care îl însoţeşte toată viaţa.
Tot mai frecvent, copiii şi chiar tinerii sunt apostrofaţi cu sintagma «n-ai cei şapte ani de acasă». Politeţea este «ceva» care se învaţă şi se învaţă uşor. Primele reguli de politeţe se învaţă de la părinţi şi bunici. Următoarele reguli sunt învăţate de la educatori, învăţători. Toţi aceşti oameni dau copiilor sfaturi zilnic:
- «Spune «Bună ziua!» când te întâlneşti cu cineva cunoscut!»
- «Nu vorbi cu gura plină!» - «Pune-ţi batista la gură când strănuţi!» - «Spune «Te rog!» când ceri ceva!»
Şcoala va oferi copilului elemente pentru constituirea propriului său model de viaţă prin activitatea faţă de valori, fermitatea moralităţii în societate şi conduita elevată manifestată în relaţiile cu semenii săi. Copilul e un judecător sever şi nepărtinitor al comportamentului educatorului sau al învăţătorului.
«Educaţia este mai importantă decât hrana». Învăţătorul trebuie să fie permanent orientat spre elev şi spre mediul socio-cultural, în care acesta se formează şi se dezvoltă, spre tendinţele schimbării societăţii în care elevul se va insera socio-profesional pentru a optimiza, dezvolta sau înnoi procesul educativ.
«Spre a creşte oameni înainte de orice ştiinţă şi de orice metodă, trebuie să ai inimă» afirma Pestalozzi.
Părinţii sunt direct responsabili de educaţia copiilor lor. Învăţătorul are obligaţia să finiseze această educaţie primită de la părinţi şi intitulată « cei şapte ani de-acasă ».
„Educaţia este un lucru gingaş. Când duce la rezultate bune, ea n-a fost decât luptă şi grijă, când nu reuşeşti, durerea nu mai cunoaşte margini”, afirma Democrit.
Pornind de la premiza că cele mai multe acumulări pe plan moral,cognitiv, afectiv şi voliţional au loc în «cei şapte ani de-acasă» se insistă asupra grijii, răspunderii şi preocupărilor pe care pot şi trebuie să le aibă părinţii pentru a facilita şi favoriza însuşirea şi consolidarea corectă, adecvată şi sistematică a celor mai importante cunoştinţe, priceperi, deprinderi, reguli, atitudini şi comportamente.
De altfel, aceşti atât de invocaţi, lăudaţi sau blamaţi «cei şapte ani de-acasă», reprezintă blazonul cu care copilul pleacă în lume, zestrea care îl însoţeşte toată viaţa.
Tot mai frecvent, copiii şi chiar tinerii sunt apostrofaţi cu sintagma «n-ai cei şapte ani de acasă». Politeţea este «ceva» care se învaţă şi se învaţă uşor. Primele reguli de politeţe se învaţă de la părinţi şi bunici. Următoarele reguli sunt învăţate de la educatori, învăţători. Toţi aceşti oameni dau copiilor sfaturi zilnic:
- «Spune «Bună ziua!» când te întâlneşti cu cineva cunoscut!»
- «Nu vorbi cu gura plină!» - «Pune-ţi batista la gură când strănuţi!» - «Spune «Te rog!» când ceri ceva!»
Şcoala va oferi copilului elemente pentru constituirea propriului său model de viaţă prin activitatea faţă de valori, fermitatea moralităţii în societate şi conduita elevată manifestată în relaţiile cu semenii săi. Copilul e un judecător sever şi nepărtinitor al comportamentului educatorului sau al învăţătorului.
«Educaţia este mai importantă decât hrana». Învăţătorul trebuie să fie permanent orientat spre elev şi spre mediul socio-cultural, în care acesta se formează şi se dezvoltă, spre tendinţele schimbării societăţii în care elevul se va insera socio-profesional pentru a optimiza, dezvolta sau înnoi procesul educativ.
«Spre a creşte oameni înainte de orice ştiinţă şi de orice metodă, trebuie să ai inimă» afirma Pestalozzi.
Părinţii sunt direct responsabili de educaţia copiilor lor. Învăţătorul are obligaţia să finiseze această educaţie primită de la părinţi şi intitulată « cei şapte ani de-acasă ».
„Educaţia este un lucru gingaş. Când duce la rezultate bune, ea n-a fost decât luptă şi grijă, când nu reuşeşti, durerea nu mai cunoaşte margini”, afirma Democrit.
Inv. ARGHIR MARIA
Inv. STROE CORNELIA
Inv. STROE CORNELIA
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 5
INTERVIU CU ELEVII NOSTRI
1. Anul acesta s-au impus uniforme în şcoala noastră. Este o idee buna sau nu? De ce?
Ramona, clasa a VI-a: Uniforma este o idee foarte buna, deoarece, dacă venim în uniformă, persoanele din afara şcolii vor sti că suntem elevi.
Ştefan, clasa a VI-a: Nu, pentru că, şi fără uniformă, tot elevi suntem.
Ileana, clasa a VII-a: Da, sunt de acord cu folosirea uniformelor, deoarece vom avea toti aceeaşi vestimentaţie şi nu se va mai pune problema că „de ce unul este îmbrăcat aşa, iar celălalt altfel”.
Florin, clasa a VII-a: Da, arătăm şi noi a elevi în felul acesta.
Alexandra, clasa a VIII-a: Este cel mai bun lucru şi, în sfârşit, suntem elevi!
Ştefan, clasa a VIII-a: Nu, nu sunt de acord. Poate unii dintre ei nu-şi permit.
2. Credeţi că uniforma influenţează comportamentul elevului?
Ramona, clasa a VI-a: Ţinuta nu are nicio legătură cu comportamentul elevului.
Ştefan, clasa a VI-a: Sunt de acord cu Ramona.
Ileana, clasa a VII-a: Nu.
Florin, clasa a VI-a: Nu influenţează, depinde foarte mult şi de anturaj.
Alexandra, clasa a VIII-a: Uniforma influenţează comportamentul elevului, deoarece îl face să fie mai responsabil.
3. Ce vă lipseşte în şcoala voastră?
Ramona, clasa a VI-a: Sală de informatică.
Ştefan, clasa a VI-a: Este bine aşa.
Alexandra, clasa a VIII-a: Nu avem vestiare.
Ştefan, clasa a VIII-a: Sală de informatică.
4. Ce părere aveţi despre şcoala voastră?
Ramona, clasa a VI-a: Este o şcoală foarte bună.
Ştefan, clasa a VI-a: E bine aşa cum este.
Ileana, clasa a VII-a: Domnii profesorii sunt bine pregătiţi şi informaţi.
5. Ce îndatoriri ar trebui să aibă un elev?
1. Anul acesta s-au impus uniforme în şcoala noastră. Este o idee buna sau nu? De ce?
Ramona, clasa a VI-a: Uniforma este o idee foarte buna, deoarece, dacă venim în uniformă, persoanele din afara şcolii vor sti că suntem elevi.
Ştefan, clasa a VI-a: Nu, pentru că, şi fără uniformă, tot elevi suntem.
Ileana, clasa a VII-a: Da, sunt de acord cu folosirea uniformelor, deoarece vom avea toti aceeaşi vestimentaţie şi nu se va mai pune problema că „de ce unul este îmbrăcat aşa, iar celălalt altfel”.
Florin, clasa a VII-a: Da, arătăm şi noi a elevi în felul acesta.
Alexandra, clasa a VIII-a: Este cel mai bun lucru şi, în sfârşit, suntem elevi!
Ştefan, clasa a VIII-a: Nu, nu sunt de acord. Poate unii dintre ei nu-şi permit.
2. Credeţi că uniforma influenţează comportamentul elevului?
Ramona, clasa a VI-a: Ţinuta nu are nicio legătură cu comportamentul elevului.
Ştefan, clasa a VI-a: Sunt de acord cu Ramona.
Ileana, clasa a VII-a: Nu.
Florin, clasa a VI-a: Nu influenţează, depinde foarte mult şi de anturaj.
Alexandra, clasa a VIII-a: Uniforma influenţează comportamentul elevului, deoarece îl face să fie mai responsabil.
3. Ce vă lipseşte în şcoala voastră?
Ramona, clasa a VI-a: Sală de informatică.
Ştefan, clasa a VI-a: Este bine aşa.
Alexandra, clasa a VIII-a: Nu avem vestiare.
Ştefan, clasa a VIII-a: Sală de informatică.
4. Ce părere aveţi despre şcoala voastră?
Ramona, clasa a VI-a: Este o şcoală foarte bună.
Ştefan, clasa a VI-a: E bine aşa cum este.
Ileana, clasa a VII-a: Domnii profesorii sunt bine pregătiţi şi informaţi.
5. Ce îndatoriri ar trebui să aibă un elev?
Ramona, clasa a VI-a: Să înveţe şi să fie disciplinat.
Ştefan, clasa a VI-a: Să fie silitor.
Ileana, clasa a VII-a: Să fie mai cuminte şi mai conştiincios.
Ştefan, clasa a VIII-a: Să fie un copil respectuos, din păcate această calitate o întâlnim cam rar.
Interviu realizat de Iordache Roxana, clasa a VIII-a
Ştefan, clasa a VI-a: Să fie silitor.
Ileana, clasa a VII-a: Să fie mai cuminte şi mai conştiincios.
Ştefan, clasa a VIII-a: Să fie un copil respectuos, din păcate această calitate o întâlnim cam rar.
Interviu realizat de Iordache Roxana, clasa a VIII-a
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 3-4
În localitatea Teiş, înfiinţarea scolii este legată de numele învăţătorului Ion Ghiţescu, originar din Potlogi, care a deschis şcoala în cătunul Teiş la 1 octombrie 1903, într-un local cu chirie, care a fost înainte cârciumă, „aproape în ruină şi cu găuri sub tălpi”.
Localul acesta se pare era proprietatea cetăţeanului Nicolae Bănică. Clădirea respectivă era compusă din două camere construite din lemn şi cărămidă (în paiantă), ce servea una drept sală de clasă, iar cealaltă drept cancelarie.
Învăţătorul Ion Ghiţescu continua însemnarea sa făcută în condica de prezenţă din anul 1904 „că bănci nu erau, ci nişte scânduri improvizate, iar drept catedră a folosit la început un dulăpior-masă, lăsat amanet la un cetăţean din satul Teiş de un oarecare August Scurtescu. Copiii au fost mai uşor de adunat şi, cu ce s-au adus din Şotânga, s-au închegat cursurile complete de cinci clase”.
În anul 1903, învăţătorul I. Ghiţescu a luat iniţiativa construirii unui local de şcoală propriu. I. Ghiţescu aminteşte că a stârnit mult pentru a se face schimb de teren între casa şcoalelor şi casa bisericilor şi, în anul 1904, ajungând subrevizor şcolar, a stârnit pe lângă prefectul C. Câmpeanu, pe lângă Gheorghe Cherciu, revizorul şcolar, şi pe lângă Nicolae Buneanu, inginerul-şef, pentru a se face construcţie de şcoală noua.
Pentru localul cu chirie ce a servit drept şcoală, comuna Şotânga plătea proprietarului casei o sumă în valoare de 80 de lei pe an, iar totalul bugetului pentru şcoala din Teiş pe un an era de 434 de lei în anul 1903.
În anul 1904-1905, învăţătorul I. Ghiţescu, ajungând subrevizor şcolar, este înlocuit de un alt învăţător, C. I. Arambaşa. În condica de prezenţă din anul 1904 este consemnat un proces-verbal ce are următorul conţinut: „Astăzi, 10 septembrie 1904, subsemnatul învăţător prezentându-mă la şcoala din cătunul Teiş, comuna Şotânga, pentru deschiderea cursurilor, găsind neterminat localul de şcoală, am suspendat cursurile pentru două zile”, semnează învăţătorul C. I. Arambaşa, iar două zile mai târziu este întocmit un alt proces-verbal: „La 13 septembrie 1904, cursurile şcolare s-au deschis în vechiul local de şcoală”, semnează învăţătorul C. I. Arambaşa şi primarul comunei Şotânga, Bobeică.
C. I. Arambaşa rămâne învăţător la şcoala din Teiş până la data de 17 ianuarie 1905 când învăţătorul I. Ghiţescu, încetând de a mai ocupa funcţia de subrevizor şcolar, revine la post încheind un proces-verbal de primire „a averii şcolii de la C. I. Arambaşa după registrul inventar”, semnează I. Ghiţescu şi C. I. Arambaşa.
Obiectele de studiu, la clasa I, erau structurate în cinci părţi:
I. Limba română cuprindea:
a). scrierea şi exerciţiul gramatical;
b). citirea;
c). exerciţii de memorare şi liberă reproducere;
d). exerciţii de intuiţie.
II. Aritmetica şi geometria
III. Celelalte ştiinţe: religia.
IV. Dexterităţi:
a). caligrafia; b). desenul;
c). cântul; d). exerciţii corporale şi militare.
V. Disciplina:
a). purtarea;
b). frecvenţa.
În anul 1903-1904, au fost înscrişi la şcoala din Teiş un număr de 79 de copii pentru clasele I-IV – 59 de băieţi şi 20 de fete.
Cătunul Teiş avea în 1904 218 de familii cu 1083 de suflete. Dintre acestea, 148 de familii erau români, iar 70 erau rromi. Absolvenţii clasei a V-a dădeau un examen la care participau mai multe şcoli, de exemplu: şcolile din Brăneşti, Vulcana Pandele, Gura Vulcănii, Şotânga şi Teiş.
În 1914, învăţătorul-diriginte al şcolii Teiş este numit „preşedintele cercului de examinare a elevilor de la clasa a V-a”, examen ce s-a desfăşurat la Şotânga.
La 15 octombrie 1918, este transferat la Şcoala Teiş învăţătorul Ioan Olteiu care a condus şcoala vreme îndelungată.
Numărul elevilor de vârstă şcolară a crescut de la an la an, aşa că sala de clasă nu mai putea face faţă cerinţelor mereu crescânde ale populaţiei. În consecinţă, între anii 1924-1926, s-a mai adăugat o sală de clasă.
În 1959 s-a început construirea a încă două săli de clasă, iar în 1964 s-au mai construit alte două săli de clasă, ca mai apoi, în 1975, să se mai construiască încă două săli de clasă.
La începutul anului şcolar 1975-1976, şcoala din Teiş dispunea de 8 săli de clasă, unde îşi desfăşurau activitatea 8 clase I-IV şi 6 clase V-VIII.
În urma cutremurelor din 1940, 1977 şi 1986, rezistenţa primelor săli de clasă începe să fie tot mai slabă şi atunci se începe construirea unui nou local de şcoală, care se termina în 1986, cu cinci săli de clasă.
Localul acesta se pare era proprietatea cetăţeanului Nicolae Bănică. Clădirea respectivă era compusă din două camere construite din lemn şi cărămidă (în paiantă), ce servea una drept sală de clasă, iar cealaltă drept cancelarie.
Învăţătorul Ion Ghiţescu continua însemnarea sa făcută în condica de prezenţă din anul 1904 „că bănci nu erau, ci nişte scânduri improvizate, iar drept catedră a folosit la început un dulăpior-masă, lăsat amanet la un cetăţean din satul Teiş de un oarecare August Scurtescu. Copiii au fost mai uşor de adunat şi, cu ce s-au adus din Şotânga, s-au închegat cursurile complete de cinci clase”.
În anul 1903, învăţătorul I. Ghiţescu a luat iniţiativa construirii unui local de şcoală propriu. I. Ghiţescu aminteşte că a stârnit mult pentru a se face schimb de teren între casa şcoalelor şi casa bisericilor şi, în anul 1904, ajungând subrevizor şcolar, a stârnit pe lângă prefectul C. Câmpeanu, pe lângă Gheorghe Cherciu, revizorul şcolar, şi pe lângă Nicolae Buneanu, inginerul-şef, pentru a se face construcţie de şcoală noua.
Pentru localul cu chirie ce a servit drept şcoală, comuna Şotânga plătea proprietarului casei o sumă în valoare de 80 de lei pe an, iar totalul bugetului pentru şcoala din Teiş pe un an era de 434 de lei în anul 1903.
În anul 1904-1905, învăţătorul I. Ghiţescu, ajungând subrevizor şcolar, este înlocuit de un alt învăţător, C. I. Arambaşa. În condica de prezenţă din anul 1904 este consemnat un proces-verbal ce are următorul conţinut: „Astăzi, 10 septembrie 1904, subsemnatul învăţător prezentându-mă la şcoala din cătunul Teiş, comuna Şotânga, pentru deschiderea cursurilor, găsind neterminat localul de şcoală, am suspendat cursurile pentru două zile”, semnează învăţătorul C. I. Arambaşa, iar două zile mai târziu este întocmit un alt proces-verbal: „La 13 septembrie 1904, cursurile şcolare s-au deschis în vechiul local de şcoală”, semnează învăţătorul C. I. Arambaşa şi primarul comunei Şotânga, Bobeică.
C. I. Arambaşa rămâne învăţător la şcoala din Teiş până la data de 17 ianuarie 1905 când învăţătorul I. Ghiţescu, încetând de a mai ocupa funcţia de subrevizor şcolar, revine la post încheind un proces-verbal de primire „a averii şcolii de la C. I. Arambaşa după registrul inventar”, semnează I. Ghiţescu şi C. I. Arambaşa.
Obiectele de studiu, la clasa I, erau structurate în cinci părţi:
I. Limba română cuprindea:
a). scrierea şi exerciţiul gramatical;
b). citirea;
c). exerciţii de memorare şi liberă reproducere;
d). exerciţii de intuiţie.
II. Aritmetica şi geometria
III. Celelalte ştiinţe: religia.
IV. Dexterităţi:
a). caligrafia; b). desenul;
c). cântul; d). exerciţii corporale şi militare.
V. Disciplina:
a). purtarea;
b). frecvenţa.
În anul 1903-1904, au fost înscrişi la şcoala din Teiş un număr de 79 de copii pentru clasele I-IV – 59 de băieţi şi 20 de fete.
Cătunul Teiş avea în 1904 218 de familii cu 1083 de suflete. Dintre acestea, 148 de familii erau români, iar 70 erau rromi. Absolvenţii clasei a V-a dădeau un examen la care participau mai multe şcoli, de exemplu: şcolile din Brăneşti, Vulcana Pandele, Gura Vulcănii, Şotânga şi Teiş.
În 1914, învăţătorul-diriginte al şcolii Teiş este numit „preşedintele cercului de examinare a elevilor de la clasa a V-a”, examen ce s-a desfăşurat la Şotânga.
La 15 octombrie 1918, este transferat la Şcoala Teiş învăţătorul Ioan Olteiu care a condus şcoala vreme îndelungată.
Numărul elevilor de vârstă şcolară a crescut de la an la an, aşa că sala de clasă nu mai putea face faţă cerinţelor mereu crescânde ale populaţiei. În consecinţă, între anii 1924-1926, s-a mai adăugat o sală de clasă.
În 1959 s-a început construirea a încă două săli de clasă, iar în 1964 s-au mai construit alte două săli de clasă, ca mai apoi, în 1975, să se mai construiască încă două săli de clasă.
La începutul anului şcolar 1975-1976, şcoala din Teiş dispunea de 8 săli de clasă, unde îşi desfăşurau activitatea 8 clase I-IV şi 6 clase V-VIII.
În urma cutremurelor din 1940, 1977 şi 1986, rezistenţa primelor săli de clasă începe să fie tot mai slabă şi atunci se începe construirea unui nou local de şcoală, care se termina în 1986, cu cinci săli de clasă.
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 2
Ziua de 8 noiembrie 2003 este de neuitat pentru Scoala Teiş, deoarece a aniversat 100 de ani de existenţă. Cu această ocazie i s-a atribuit denumirea “Teiul Doamnei”. De ce “Teiul Doamnei”?
Pentru că pe aceste locuri s-a aflat cândva o pădure măiestuoasă de tei ce a dat numele şi acestei localităţi. Şi, atunci, era absolut normal ca în mijlocul acestui sat să se înalţe un tei falnic, cavaler demn al unei doamne, nume ce îl transmitem acum şi acestei şcoli ce este pentru satul Teiş, simbol falnic şi far ce cheamă toţi copiii pentru a se instrui şi cultiva.
Şcoala Teiş a debutat în octombrie 1903. De-a lungul timpului, efectivele de elevi au avut o evoluţie spectaculoasă. Şcoala aniversează 100 de ani de la înfiinţare, dar dacă ne gândim că la catedrele unei scoli au predat în acest timp zeci de cadre didactice şi că pe băncile ei s-au perindat sute de elevi, ar trebui să înmulţim numărul anilor înregistraţi statistic în arhive cu numărul învăţătorilor, profesorilor şi elevilor şi am putea spune că Şcoala “Teiul Doamnei” aniversează mult mai mulţi ani de la înfiinţare.
Cea care scrie aceste rânduri a fost, pe rând, învăţăcel şi dascăl al acestei şcoli. Aici am simţit că trăiesc, aici a fost viaţa mea. Aici mi-am făcut prieteni, am fost alături de colegi şi i-am simţit aproape la bine şi la greu.
Aceste rânduri le dedic şcolii mele.
Iar cine ştie a citi printre rânduri va găsi ascunse în ele dragostea şi respectul pe care le port acestui edificiu la a cărui înălţare contribui zi de zi cu toată fiinţa mea.
Resurse materiale: -6 săli de clasă, 2 laboratoare (fizică –chimie, biologie), 1 sală de sport amenajată într-o sală de clasă, bibliotecă cu 3523 de volume.
Merită să evidenţiem rezultatele bune şi foarte bune obţinute de elevii noştri la admiterea în licee, la Testarea Nationala, la olimpiade şi concursuri sportive.
De-a lungul timpului s-a realizat o colaborare bună cu familia, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primăria, Poliţia şi alte instituţii şi întreprinderi.
Mulţumim tuturor pentru sprijinul acordat şi speram în continuare într-o colaborare fructuoasă.
Şansele reformei în România, pe termen lung şi mediu, se vor împlini dacă ne vom îndrepta atenţia către şcoală.
Investiţia în învăţământ este precum zidirea unei case sau săparea unei fântâni, lucruri fundamentale cu care ne-au deprins cei cu înţelepciunea vorbei.
Dascălilor de ieri şi azi, elevilor de ieri şi de azi, tuturor celor care au contribuit la ridicarea prestigiului şcolii mulţumiri şi felicitări, multă sănătate, succese şi bucurii.
Prof. NICULAE MARIA
Pentru că pe aceste locuri s-a aflat cândva o pădure măiestuoasă de tei ce a dat numele şi acestei localităţi. Şi, atunci, era absolut normal ca în mijlocul acestui sat să se înalţe un tei falnic, cavaler demn al unei doamne, nume ce îl transmitem acum şi acestei şcoli ce este pentru satul Teiş, simbol falnic şi far ce cheamă toţi copiii pentru a se instrui şi cultiva.
Şcoala Teiş a debutat în octombrie 1903. De-a lungul timpului, efectivele de elevi au avut o evoluţie spectaculoasă. Şcoala aniversează 100 de ani de la înfiinţare, dar dacă ne gândim că la catedrele unei scoli au predat în acest timp zeci de cadre didactice şi că pe băncile ei s-au perindat sute de elevi, ar trebui să înmulţim numărul anilor înregistraţi statistic în arhive cu numărul învăţătorilor, profesorilor şi elevilor şi am putea spune că Şcoala “Teiul Doamnei” aniversează mult mai mulţi ani de la înfiinţare.
Cea care scrie aceste rânduri a fost, pe rând, învăţăcel şi dascăl al acestei şcoli. Aici am simţit că trăiesc, aici a fost viaţa mea. Aici mi-am făcut prieteni, am fost alături de colegi şi i-am simţit aproape la bine şi la greu.
Aceste rânduri le dedic şcolii mele.
Iar cine ştie a citi printre rânduri va găsi ascunse în ele dragostea şi respectul pe care le port acestui edificiu la a cărui înălţare contribui zi de zi cu toată fiinţa mea.
Resurse materiale: -6 săli de clasă, 2 laboratoare (fizică –chimie, biologie), 1 sală de sport amenajată într-o sală de clasă, bibliotecă cu 3523 de volume.
Merită să evidenţiem rezultatele bune şi foarte bune obţinute de elevii noştri la admiterea în licee, la Testarea Nationala, la olimpiade şi concursuri sportive.
De-a lungul timpului s-a realizat o colaborare bună cu familia, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primăria, Poliţia şi alte instituţii şi întreprinderi.
Mulţumim tuturor pentru sprijinul acordat şi speram în continuare într-o colaborare fructuoasă.
Şansele reformei în România, pe termen lung şi mediu, se vor împlini dacă ne vom îndrepta atenţia către şcoală.
Investiţia în învăţământ este precum zidirea unei case sau săparea unei fântâni, lucruri fundamentale cu care ne-au deprins cei cu înţelepciunea vorbei.
Dascălilor de ieri şi azi, elevilor de ieri şi de azi, tuturor celor care au contribuit la ridicarea prestigiului şcolii mulţumiri şi felicitări, multă sănătate, succese şi bucurii.
Prof. NICULAE MARIA
Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 1
După multe încercări, revista noastră a luat fiinţă, am făcut un pas timid şi, credem noi, următorii vor fi mai îndrăzneţi. Avem nevoie de încrederea tuturor pentru a merge mai departe, pentru ca «Floare de tei» să devină «o floare nemuritoare». Poate peste mulţi ani, când vom porni în căutarea timpului pierdut, capătul amintirilor va fi străjuit de această revistă, în care se pune atât de mult suflet şi se oferă tot ce are fiecare mai de preţ: gândul bun şi curat.
Dragi elevi, stimaţi profesori, colectivul de redacţie vă muţumeşte că aţi fost alături. Acest anotimp al speranţelor şi al viselor, iarna, este ca o lungă sărbătoare, intră în sufletele noastre şi trece drept anotimpul în care, fiecare din cei care iubesc frumosul şi poezia, descoperă o fărâmă din propriul lui suflet. Iată că în acest anotimp nu aşteptăm numai Naşterea Domnului Iisus Hristos, pe Moş Craciun, ci şi aniversarea revistei noastre.
RAPORT ANUAL DE EVALUARE INTERNA A CALITATII PE ANUL 2007/2008 PAG 14-19
VI. REDUCEREA ABANDONULUI ŞCOLAR
Nr. crt.
Activităţi
Rezultate şi efecte
1
Monitorizarea frecvenţei elevilor şi a stării disciplinare.
Prevenirea situaţiilor abandonului şcolar prin organizarea de sedinte cu parintii, vizite la domiciliu, adrese trimise familiei, solicitarea ajutorului unor reprezentanti de la Protectia copilului.
Implicarea comunităţii locale în prevenirea abandonului şcolar şi a infracţionalităţii juvenile.
2
Organizarea de lectorate cu părinţii.
Consilierea părinţilor în vederea reducerii abandonului şcolar.
3
Consilierea elevilor în vederea prevenirii abandonului şcolar.
Identificarea cauzelor care determină abandonul şcolar. Scăderea ratei abandonului şcolar
ACTIVITATEA COMISIEI DE EVALUARE SI ASIGURARE A CALITATII
IN ANUL SCOLAR 2006-2007
Constituirea Comisiei de evaluare si asigurare a calitatii la nivelul unitatii
Regulamentul de functionare a comisiei;
Afişarea ROI şi a Regulamentului şcolar;
Realizarea planului de actiune al scolii ;
Informarea actorilor educationali in legatura cu noutatile de pe site – ul ARACIP.
Informarea conducerii scolii si a colectivului de cadre didactice despre realizarea evaluarii.
Strangerea dovezilor necesare intocmirii raportului de autoevaluare si stabilirea echipelor de lucru.
Opinia beneficiarilor privind desfasurarea activitatilor instructiv-educative.
Raport de autoevaluare pentru anul scolar 2007-2008.
9. Constituirea comisiilor metodice;
10. Intocmirea proiectului de dezvoltare institutionala;
11. Intocmirea ofertei educationale ;
12. Aplicarea tehnicilor de munca diferentiata;
13. Identificarea stilurilor de invatare ale elevilor prin aplicarea de chestionare;
14. Asigurarea materialelor si mijloacelor de învatamant;
15. Identificarea la elevi a aspectelor pozitive si negative din activitatea curenta, a nevoilor profesorilor în activitatea curenta prin aplicarea de chestionare diverse
16. Verificarea periodica a documentelor scolare: portofoliile elevilor si ale cadrelor didactice, cataloage, dosarele comisiilor metodice etc.
17. Participarea membrilor CEAC la un curs ARACIP, organizat la Scoala “Radu cel Mare” Targoviste;18. Realizarea procedurilor nece
PARTEA A III-A
NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ, CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H.G. nr. 21/18.01.2007) şi STANDARDELE DE REFERINŢĂ – document supus dezbaterii publice.
(se va bifa în dreptul nivelului de îndeplinire a indicatorului)
Nr. crt. N Satis Bine FB Ex
DOMNENIUL A: CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ
a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale
1.Existenţa, structura şi
conţinutul documentelor
proiective (proiectul de dezvoltare
şi planul de implementare) B
2.Organizarea internă a unităţii
de învăţamant FB
3.Existenţa şi funcţionarea
sistemului de comunicare
internă şi externă FB
4.Funcţionarea curentă
a unităţii de învăţământ FB
5.Existenţa şi funcţionarea
sistemului de gestionare a
informaţiei; înregistrarea
prelucrarea şi utilizarea
datelor şi informaţiilor FB
6.Asigurarea serviciilor
medicale pentru elevi B
7.Asigurarea securităţii
tuturor celor implicaţi în
activitatea şcolară, în timpul
desfăşurării programului B
8.Asigurarea serviciilor de
orientare şi consiliere pentru elevi FB
b) baza materială
9.Existenţa şi caracteristicile
spaţiilor şcolare FB
10.Dotarea spaţiilor şcolare FB
11.Accesibilitatea spaţiilor şcolare FB
12.Utilizarea spaţiilor şcolare FB
13.Existenţa, caracteristicile şi
funcţionalitatea spaţiilor administrative B
14.Existenţa, caracteristicile
şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare FB
15. Accesibilitatea spaţiilor auxiliare FB
16.Utilizarea spaţiilor auxiliare FB
17.Dotarea cu mijloace de
învăţământ şi cu auxiliare curriculare FB
18.Existenţa şi dezvoltarea
fondului bibliotecii şcolare/centrului
de documentare şi informare FB
19.Dotarea cu tehnologie
informatică şi de comunicare B
20.Accesibilitatea echipamentelor,
materialelor, mijloacelor de
învăţământ şi auxiliarelor curriculare FB
21.Procurarea şi utilizarea
documentelor şcolare şi a actelor de studiu FB
c) resurse umane
22.Managementul personalului
didactic şi de conducere FB
23.Managementul personalului
didactic auxiliar şi personalului nedidactic FB
DOMENIUL B: EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ
a) conţinutul programelor de studiu
24. Definirea şi promovarea ofertei educaţionale FB
25.Existenţa parteneriatelor cu
reprezentanţi ai comunităţii FB
26.Proiectarea curriculumului FB
27.Realizarea curriculumului FB
b) rezultatele învăţării
28.Evaluarea rezultatelor şcolare FB
29.Evaluarea rezultatelor
la activităţile extracurriculare
(extra-clasă şi extra-şcolare) FB
c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz
30.Activitatea ştiinţifică B
31.Activitatea metodică a cadrelor didactice FB
d) activitatea financiară a organizaţiei
32.Constituirea bugetului şcolii FB
33.Execuţia bugetară FB
DOMENIUL C: MANAGEMENTUL CALITĂŢII
a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii
34.Existenţa şi aplicarea
procedurilor de autoevaluare instituţională B
35.Existenţa şi aplicarea procedurilor
interne de asigurarea a calităţii B
36.Dezvoltarea profesională a personalului FB
b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate
37.Revizuirea ofertei
educaţionale şi a proiectului de dezvoltare B
c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării
38.Existenţa şi aplicarea procedurilor
de optimizare a evaluării învăţării FB
d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral
39.Evaluarea calităţii activităţii
corpului profesoral FB
e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării
40.Optimizarea accesului la resursele educaţionale FB
f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii
41.Constituirea bazei de date a
unităţii de învăţământ FB
g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite
42.Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii FB
h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii
43.Constituirea şi funcţionarea structurilor
responsabile cu evaluarea internă a calităţii B
NOTĂ:
Pentru completarea acestei fişe trebuie:
· Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art. 10 din O.U.G. nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. 87/2006, cu modificările ulterioare);
· Să se fi verificat îndeplinirea cerinţelor, adică a descriptorilor şi, implicit, a indicatorilor de la fiecare criteriu;
· Să se fi realizat o autoevaluare sinceră şi realistă, deoarece acest document este dat publicităţii.
PARTEA A IV-A Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei oferite pentru anul şcolar următor
ACTIVITATI SPECIFICE DE IMBUNATATIRE A CALITATII EDUCATIEI
* Reabilitarea Scolii cu clasele I-VIII „Teiul Doamnei”: canalizare, construirea unor grupuri sanitare moderne in incinta fiecarei unitati de invatamant;
* Reamenajarea bibliotecii şi dotarea cu un număr mai mare de volume;
* Achiziţionarea de material didactic pentru laboratoarele de fizică, chimie, biologie;
* Desfasurarea la nivelul scolii a unor proiecte de mediu;
* Stimularea creativitatii elevilor prin organizarea unor concursuri tematice cu largi implicatii in viata cotidiana;
*Accesarea si castigarea unui proiect de granturi pentru dezvoltarea scolara;
* Realizarea de programe/proiecte de colaborare;
* Organizarea unor schimburi de experienta;
* Obţinerea de fonduri extrabugetare;
* Continuarea derularii activităţilor în parteneriat cu factorii comunităţii locale interesaţi în educaţie;
*Dezvoltarea profesională a cat mai multor cadre didactice prin participare la cursuri de formare şi perfecţionare;
* Diversificarea activităţilor educative în funcţie de cerinţe;
* Implicare în elaborarea de proiecte a cadrelor didactice si in realizarea cat mai multor parteneriate;
* Continuarea parteneriatelor şi a proiectelor educaţionale;
* Ameliorarea activităţii la nivelul comisiilor metodice, al comisiei de perfecţionare şi dezvoltare profesională şi formare continuă, precum şi a managementului resurselor umane, al conducerii şcolii;
*Imbunătăţirea planurilor manageriale ale comisiilor, elaborarea şi aprobarea în Consiliul de Administraţie al şcolii a procedurilor de optimizare a evaluării învăţării;
*Stimularea şi îndrumarea cadrelor didactice în îmbunătăţirea activităţii ştiinţifice;
*Depăşirea barierelor de comunicare şi comunicarea eficientă cu elevii;
*Identificarea nevoilor şi aşteptărilor factorilor interesaţi;
*Creşterea gradului de siguranţă în şcoală;
*Implementarea învăţării centrate pe elev;
*Revizuirea programului de învăţare să ia în considerare sugestiile elevilor;
*Analiza feedback-ului obţinut din partea factorilor interesaţi în educaţie;
*Evaluarea obiectivă a cunoştinţelor elevilor şi notarea ritmică;
*Monitorizarea performanţei elevilor;
*Informarea periodică a parintilor privind rezultatele şcolare prin organizarea de sedinte si lectorate;
*Implicarea întregului personal al şcolii în sistemele şi modalităţile de îmbunătăţire a calităţii;
*Creşterea continuă a calităţii în toate compartimentele.
EFECTE SCONTATE
- Implicarea activă a cadrelor didactice, elevilor, părinţilor în ridicarea calităţii actului educativ;
- Creşterea eficienţei interne a şcolii prin creşterea promovabilităţii, reducerea numărului de absenţe, reducerea actelor de indisciplină, folosirea eficientă a timpului petrecut de elev în şcoală;
- Creşterea interesului elevilor şi a părinţilor pentru activităţile propuse;
- Realizarea de noi parteneriate şi proiecte nationale si internaţionale;
- Asigurarea spaţiilor optime pentru elevi şi cadre didactice;
- Securitatea elevilor si a personalului unitatii;
- Susţinerea gradelor didactice în termen, atingerea numărului de credite obţinute în urma cursurilor de formare şi perfecţionarea circulaţiei documentelor;
- Intocmirea ofertei educaţionale corespunzător cererilor şcolare cerute;
- Promovarea internă şi externă a ofertei educaţionale a şcolii includerea activităţilor de adaptare a strategiei de predare-învăţare la programele de pregătire oferite;
- Adaptarea strategiei de predare- învăţare la cerinţele programelor şcolare;
- Creşterea calităţii actului educaţional;
- Perfectionarea cadrelor didactice prin schimburile de experienta organizate;
- Achizitionarea competentelor necesare pentru desfasurarea activitatii comisiei;
- Accesul usor si rapid la toate informatiile prin intermediul internetului;
- Creşterea numărului activităţilor extraşcolare;
- Asigurarea unui mediu optim pentru elevi;
- Creşterea numărului de cititori;
- Condiţii decente pentru elevi;
- Optimizarea orelor realizate în aer liber;
- Creşterea gradului de confort pentru elevi ;
- Eficientizarea desfăşurării activităţii.
Responsabil CEAC
Prof. SERBAN RALUCA
Inv. STROE CORNELIA
Educ. BORCOS CONSTANTA
Inv. ARGHIR MARIA
DATA: 19.06.2008 Nume şi prenume LAZAR ANDA
Semnătura ..................................
Funcţie Director
L.S.
Nr. crt.
Activităţi
Rezultate şi efecte
1
Monitorizarea frecvenţei elevilor şi a stării disciplinare.
Prevenirea situaţiilor abandonului şcolar prin organizarea de sedinte cu parintii, vizite la domiciliu, adrese trimise familiei, solicitarea ajutorului unor reprezentanti de la Protectia copilului.
Implicarea comunităţii locale în prevenirea abandonului şcolar şi a infracţionalităţii juvenile.
2
Organizarea de lectorate cu părinţii.
Consilierea părinţilor în vederea reducerii abandonului şcolar.
3
Consilierea elevilor în vederea prevenirii abandonului şcolar.
Identificarea cauzelor care determină abandonul şcolar. Scăderea ratei abandonului şcolar
ACTIVITATEA COMISIEI DE EVALUARE SI ASIGURARE A CALITATII
IN ANUL SCOLAR 2006-2007
Constituirea Comisiei de evaluare si asigurare a calitatii la nivelul unitatii
Regulamentul de functionare a comisiei;
Afişarea ROI şi a Regulamentului şcolar;
Realizarea planului de actiune al scolii ;
Informarea actorilor educationali in legatura cu noutatile de pe site – ul ARACIP.
Informarea conducerii scolii si a colectivului de cadre didactice despre realizarea evaluarii.
Strangerea dovezilor necesare intocmirii raportului de autoevaluare si stabilirea echipelor de lucru.
Opinia beneficiarilor privind desfasurarea activitatilor instructiv-educative.
Raport de autoevaluare pentru anul scolar 2007-2008.
9. Constituirea comisiilor metodice;
10. Intocmirea proiectului de dezvoltare institutionala;
11. Intocmirea ofertei educationale ;
12. Aplicarea tehnicilor de munca diferentiata;
13. Identificarea stilurilor de invatare ale elevilor prin aplicarea de chestionare;
14. Asigurarea materialelor si mijloacelor de învatamant;
15. Identificarea la elevi a aspectelor pozitive si negative din activitatea curenta, a nevoilor profesorilor în activitatea curenta prin aplicarea de chestionare diverse
16. Verificarea periodica a documentelor scolare: portofoliile elevilor si ale cadrelor didactice, cataloage, dosarele comisiilor metodice etc.
17. Participarea membrilor CEAC la un curs ARACIP, organizat la Scoala “Radu cel Mare” Targoviste;18. Realizarea procedurilor nece
PARTEA A III-A
NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ, CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H.G. nr. 21/18.01.2007) şi STANDARDELE DE REFERINŢĂ – document supus dezbaterii publice.
(se va bifa în dreptul nivelului de îndeplinire a indicatorului)
Nr. crt. N Satis Bine FB Ex
DOMNENIUL A: CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ
a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale
1.Existenţa, structura şi
conţinutul documentelor
proiective (proiectul de dezvoltare
şi planul de implementare) B
2.Organizarea internă a unităţii
de învăţamant FB
3.Existenţa şi funcţionarea
sistemului de comunicare
internă şi externă FB
4.Funcţionarea curentă
a unităţii de învăţământ FB
5.Existenţa şi funcţionarea
sistemului de gestionare a
informaţiei; înregistrarea
prelucrarea şi utilizarea
datelor şi informaţiilor FB
6.Asigurarea serviciilor
medicale pentru elevi B
7.Asigurarea securităţii
tuturor celor implicaţi în
activitatea şcolară, în timpul
desfăşurării programului B
8.Asigurarea serviciilor de
orientare şi consiliere pentru elevi FB
b) baza materială
9.Existenţa şi caracteristicile
spaţiilor şcolare FB
10.Dotarea spaţiilor şcolare FB
11.Accesibilitatea spaţiilor şcolare FB
12.Utilizarea spaţiilor şcolare FB
13.Existenţa, caracteristicile şi
funcţionalitatea spaţiilor administrative B
14.Existenţa, caracteristicile
şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare FB
15. Accesibilitatea spaţiilor auxiliare FB
16.Utilizarea spaţiilor auxiliare FB
17.Dotarea cu mijloace de
învăţământ şi cu auxiliare curriculare FB
18.Existenţa şi dezvoltarea
fondului bibliotecii şcolare/centrului
de documentare şi informare FB
19.Dotarea cu tehnologie
informatică şi de comunicare B
20.Accesibilitatea echipamentelor,
materialelor, mijloacelor de
învăţământ şi auxiliarelor curriculare FB
21.Procurarea şi utilizarea
documentelor şcolare şi a actelor de studiu FB
c) resurse umane
22.Managementul personalului
didactic şi de conducere FB
23.Managementul personalului
didactic auxiliar şi personalului nedidactic FB
DOMENIUL B: EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ
a) conţinutul programelor de studiu
24. Definirea şi promovarea ofertei educaţionale FB
25.Existenţa parteneriatelor cu
reprezentanţi ai comunităţii FB
26.Proiectarea curriculumului FB
27.Realizarea curriculumului FB
b) rezultatele învăţării
28.Evaluarea rezultatelor şcolare FB
29.Evaluarea rezultatelor
la activităţile extracurriculare
(extra-clasă şi extra-şcolare) FB
c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz
30.Activitatea ştiinţifică B
31.Activitatea metodică a cadrelor didactice FB
d) activitatea financiară a organizaţiei
32.Constituirea bugetului şcolii FB
33.Execuţia bugetară FB
DOMENIUL C: MANAGEMENTUL CALITĂŢII
a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii
34.Existenţa şi aplicarea
procedurilor de autoevaluare instituţională B
35.Existenţa şi aplicarea procedurilor
interne de asigurarea a calităţii B
36.Dezvoltarea profesională a personalului FB
b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate
37.Revizuirea ofertei
educaţionale şi a proiectului de dezvoltare B
c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării
38.Existenţa şi aplicarea procedurilor
de optimizare a evaluării învăţării FB
d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral
39.Evaluarea calităţii activităţii
corpului profesoral FB
e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării
40.Optimizarea accesului la resursele educaţionale FB
f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii
41.Constituirea bazei de date a
unităţii de învăţământ FB
g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite
42.Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii FB
h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii
43.Constituirea şi funcţionarea structurilor
responsabile cu evaluarea internă a calităţii B
NOTĂ:
Pentru completarea acestei fişe trebuie:
· Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art. 10 din O.U.G. nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. 87/2006, cu modificările ulterioare);
· Să se fi verificat îndeplinirea cerinţelor, adică a descriptorilor şi, implicit, a indicatorilor de la fiecare criteriu;
· Să se fi realizat o autoevaluare sinceră şi realistă, deoarece acest document este dat publicităţii.
PARTEA A IV-A Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei oferite pentru anul şcolar următor
ACTIVITATI SPECIFICE DE IMBUNATATIRE A CALITATII EDUCATIEI
* Reabilitarea Scolii cu clasele I-VIII „Teiul Doamnei”: canalizare, construirea unor grupuri sanitare moderne in incinta fiecarei unitati de invatamant;
* Reamenajarea bibliotecii şi dotarea cu un număr mai mare de volume;
* Achiziţionarea de material didactic pentru laboratoarele de fizică, chimie, biologie;
* Desfasurarea la nivelul scolii a unor proiecte de mediu;
* Stimularea creativitatii elevilor prin organizarea unor concursuri tematice cu largi implicatii in viata cotidiana;
*Accesarea si castigarea unui proiect de granturi pentru dezvoltarea scolara;
* Realizarea de programe/proiecte de colaborare;
* Organizarea unor schimburi de experienta;
* Obţinerea de fonduri extrabugetare;
* Continuarea derularii activităţilor în parteneriat cu factorii comunităţii locale interesaţi în educaţie;
*Dezvoltarea profesională a cat mai multor cadre didactice prin participare la cursuri de formare şi perfecţionare;
* Diversificarea activităţilor educative în funcţie de cerinţe;
* Implicare în elaborarea de proiecte a cadrelor didactice si in realizarea cat mai multor parteneriate;
* Continuarea parteneriatelor şi a proiectelor educaţionale;
* Ameliorarea activităţii la nivelul comisiilor metodice, al comisiei de perfecţionare şi dezvoltare profesională şi formare continuă, precum şi a managementului resurselor umane, al conducerii şcolii;
*Imbunătăţirea planurilor manageriale ale comisiilor, elaborarea şi aprobarea în Consiliul de Administraţie al şcolii a procedurilor de optimizare a evaluării învăţării;
*Stimularea şi îndrumarea cadrelor didactice în îmbunătăţirea activităţii ştiinţifice;
*Depăşirea barierelor de comunicare şi comunicarea eficientă cu elevii;
*Identificarea nevoilor şi aşteptărilor factorilor interesaţi;
*Creşterea gradului de siguranţă în şcoală;
*Implementarea învăţării centrate pe elev;
*Revizuirea programului de învăţare să ia în considerare sugestiile elevilor;
*Analiza feedback-ului obţinut din partea factorilor interesaţi în educaţie;
*Evaluarea obiectivă a cunoştinţelor elevilor şi notarea ritmică;
*Monitorizarea performanţei elevilor;
*Informarea periodică a parintilor privind rezultatele şcolare prin organizarea de sedinte si lectorate;
*Implicarea întregului personal al şcolii în sistemele şi modalităţile de îmbunătăţire a calităţii;
*Creşterea continuă a calităţii în toate compartimentele.
EFECTE SCONTATE
- Implicarea activă a cadrelor didactice, elevilor, părinţilor în ridicarea calităţii actului educativ;
- Creşterea eficienţei interne a şcolii prin creşterea promovabilităţii, reducerea numărului de absenţe, reducerea actelor de indisciplină, folosirea eficientă a timpului petrecut de elev în şcoală;
- Creşterea interesului elevilor şi a părinţilor pentru activităţile propuse;
- Realizarea de noi parteneriate şi proiecte nationale si internaţionale;
- Asigurarea spaţiilor optime pentru elevi şi cadre didactice;
- Securitatea elevilor si a personalului unitatii;
- Susţinerea gradelor didactice în termen, atingerea numărului de credite obţinute în urma cursurilor de formare şi perfecţionarea circulaţiei documentelor;
- Intocmirea ofertei educaţionale corespunzător cererilor şcolare cerute;
- Promovarea internă şi externă a ofertei educaţionale a şcolii includerea activităţilor de adaptare a strategiei de predare-învăţare la programele de pregătire oferite;
- Adaptarea strategiei de predare- învăţare la cerinţele programelor şcolare;
- Creşterea calităţii actului educaţional;
- Perfectionarea cadrelor didactice prin schimburile de experienta organizate;
- Achizitionarea competentelor necesare pentru desfasurarea activitatii comisiei;
- Accesul usor si rapid la toate informatiile prin intermediul internetului;
- Creşterea numărului activităţilor extraşcolare;
- Asigurarea unui mediu optim pentru elevi;
- Creşterea numărului de cititori;
- Condiţii decente pentru elevi;
- Optimizarea orelor realizate în aer liber;
- Creşterea gradului de confort pentru elevi ;
- Eficientizarea desfăşurării activităţii.
Responsabil CEAC
Prof. SERBAN RALUCA
Inv. STROE CORNELIA
Educ. BORCOS CONSTANTA
Inv. ARGHIR MARIA
DATA: 19.06.2008 Nume şi prenume LAZAR ANDA
Semnătura ..................................
Funcţie Director
L.S.
RAPORT ANUAL DE EVALUARE INTERNA A CALITATII PE ANUL 2007/2008 PAG 6-13
PARTEA A II-A
Activităţi specifice de îmbunătăţire a calităţii realizate în anul şcolar 2006-2007
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII REALIZATE
I. ACTIVITĂŢI INSTRUCTIV-EDUCATIVE ŞI DE DEZVOLTARE A COMPETENŢELOR DE COMUNICARE ALE ELEVILOR:
Nr.
crt.
Activităţi
1.Pregătirea continuă a elevilor participanţi la olimpiadele şi concursurile şcolare. Elaborarea unui program suplimentar de pregătire pentru elevii participanţi la olimpiadele şi concursurile şcolare. Recompensarea elevilor care au obţinut rezultate deosebite la concursuri şi olimpiade.
Rezultate si efecte
*Premiile obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare:
LIMBA SI LITERATURA ROMANA:
- ETAPA LOCALA:
= premiul I – 1 elev
= premiul al II-lea – 2 elevi
= mentiune - 4 elevi
- ETAPA JUDETEANA:
= premiul al III-lea – 1 elev
= mentiune – 2 elevi
La CONCURSUL DE MUZICA USOARA d-na prof. Bivolaru Marcela a participat cu doi elevi din clasa a V-a atat la faza locala, cat si la cea judeteana, ambii obtinand locul I la ETAPA LOCALA
*Creşterea numărului de premii obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare.
*În anul şcolar 2007-2008 elevii claselor V-VIII au participat la Concursul national de Limba si literatura romana „Ionel Teodoreanu” (clasele V-VI), respectiv, „Mihai Eminescu” (clasele VII-VIII), Olimpiada de matematica, Concursul interdisciplinar ”+ - Poezie” si la Concursul de sah, iar elevii clasei a IV-a, la Concursul municipal de matematica.
De asemenea, s-au desfasurat competitii sportive, faza pe scoala, pe comuna, centru metodic si judet:
- Competitia OMSS – fotbal – Nucet – locul al II-lea
- Concursul de sah – Ulmi – locul I si al III-lea (baieti si fete)
- Tenis de masa – Ulmi – locul al II-lea
*S-au acordat diplome şi premii elevilor cu rezultate deosebite.
2.
Elaborarea unui program de pregătire suplimentară pentru elevii cu performanţe scăzute la învăţătură.
Scăderea numărului de corigenţi şi repetenţi la nivelul şcolii
100% promovabilitate la clasele I, III-VIII, iar la clasa a II-a, 92%
3
Realizarea unor ore de consultaţii, meditaţii, simulări în vederea pregătirii pentru teza cu subiect unic
Îmbunătăţirea performanţelor la Teza cu subiect unic
Promovabilitate la Teza cu subiect unic:
- clasa a VII-a: 97%
- clasa a VIII-a: 59%
4.
Cuprinderea în CDS a unor discipline opţionale
Elevii au optat pentru următoarele cursuri: „Arta medievala in Tarile Romane” – clasa a VIII-a, „Drepturile omului”- clasa a VII-a, „Noi si sanatatea” – clasele a V-a si a VI-a, „English for fun”- clasele I si a II-a, „Micii sanitari”, Grupul vocal „Mugurasii satului” condus de d-na educ. Neicev Mariana, „Ansamblu coral”, „Ansamblu sportiv”.
5.
Activităţi desfăşurate în Cercurile de elevi
- s-au selectat materiale de la toate clasele pentru editarea revistei scolii „Floare de tei”;
- organizarea unor sedinte in cadrul Cenaclului literar
6.
Activităţi culturale
S-au desfasurat activitati, pentru fiecare eveniment, de fiecare diriginte, invatator si educator, toate aceste fiind monitorizate sau coordonate de Coordonatorul de programe si proiecte si de Consiliul Elevilor.
- Ziua Mondiala a Drepturilor Omului – 10 decembrie (proiecte realizate de elevi, desene-simbol);
- Ziua Armatei, 1 Decembrie, Ziua Eroilor: depunerea de flori la monumentul inchinat eroilor din satul Teis, program artistic: cantece si recitare de poezii patriotice, referate si lucrari ale elevilor expuse;
- Saptamana Educatiei Globale – referate si expozitie cu materiale realizate de elevi
- PROIECTE EDUCATIONALE:
* „Dor de Eminescu”- clasele V-VIII, prof. coord. Serban Raluca (prezentari Power Point, concurs de recitare, expozitie de desene inspirate din opera lui Mihai Eminescu, miniexpozitie de carte), colaboratori: prof. Visan Ioan, prof. Tanase Cristina
* „Imi place sa citesc” – clasa a IV-a, prof. coord. Stroe Cornelia
* „24 Ianuarie - Unirea Principatelor” – clasele V-VIII, prof. coord. Tanase Cristina (prezentari Power Point, concurs cu intrebari din prezentarile realizate, sceneta „Mos Ion Roata si uinrea”);
* „Padurea „Teiul Doamnei”” – coord. Inv. Neagu Eleonora
- 1-8 Martie – serbari dedicate Martisorului si Mamei (expozitie de martisoare realizate de elevi, expozitie de felicitari); sezatoare organizata de inv. Neagu Eleonora, clasa a II-a: „E ziua ta, mamico!”; „De ziua mamei”- educ. Ispas Luiza; „E ziua ta, mamico!” – educ. Borcos Constanta
- 4 Martie – Concurs de reclame prilejuit de cunoasterea de catre populatie a utilizarii serviciilor
- 9 Mai - Ziua Europei, Ziua Independentei, Ziua Victoriei asupra Fascismului (referate, recitarea unor poezii patriotice, intonarea imnului „Oda bucuriei”)
- Saptamana impotriva violentei – intalniri cu parintii in cadrul carora s-au facut prezentari Power Point, au fost invitati reprezentanti ai Insp. Jud. de Politie Dambovita, s-au aplicat chestionare atat elevilor, cat si cadrelor didactice etc.
- 1 Iunie – Ziua Copilului – Concurs-intreceri in cadrul caruia prescolarii au primit stimulente – educ. Borcos Constanta; „Pace pentru toti copiii lumii”- prezentarea unor imagini in care au fost incalcate drepturile copiilor si convorbiri – coord. educ. Ispas Luiza; desene pe asfalt, jocuri in scoala, drumetii (clasele I-VIII)
- 5 Iunie – Ziua Mediului (prezentare Power Point, desene si versuri realizate de elevi, portofolii)
- Spectacolul de Pasti: „Vine, vine Iepurasul” – activitate organizata de educ. Ispas Luiza, prescolarii pavoazand sala cu lucrarile lor; elevii clasei a IV-a au incondeiat oua; realizarea unor lucrari plastice si referate de catre elevii cls. V-VIII
- SERBAREA DE CRĂCIUN:
* Grupa mica, educ. Borcos Constanta – serbare „Uite vine Mos Craciun”
* Grupa mijlocie, educ. Ispas Luiza – serbare „In asteptarea lui Mos Craciun”
* Grupa mare pregatitoare, educ. Neicev Mariana – serbare „Uite vine Mos Craciun”
* Gradinita Teis – elevi de la Liceul de Muzica si Arte Plastice „Balasa Doamna”- elevii clasei a V-a si a VI-a – SERBARE COMUNA
* clasa a II-a – organizarea serbarii „Colinde, colinde…” – inv. coord. Neagu Eleonora
* clasa a IV-a a realizat ornamente specifice acestei sarbatori, dar au sustinut si un concurs literar „Recunoaste personajul” premiat de Cartoon Network – inv. coord. Stroe Cornelia
* clasele V-VIII: program artistic cuprinzand colinde si poezii, expozitie cu materiale realizate de elevi – prof. coord. Bivolaru Marcela, Matusoiu Nicoleta, Niculae Maria
* clasa a VIII-a: sceneta „Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos” – prof. coord. Serban Raluca
- Carnavalul Iepurasului in cadrul caruia s-au organizat diferite activitati: Bal mascat - clasele I-IV, Concurs de Miss, Concurs de cultura generala si dansuri moderne - clasele V-VIII
- CONCURSURI LITERARE PE DIFERITE TEME:
* „Raspunde repede si bine”- concurs de cultura generala la care au participat copiii grupei mari, jurizarea fiind realizata de d-na dir . prof. Lazar Anda si d-na inv. Stroe Cornelia.
* „Cel mai bun recitator” – activitate de educare a limbajului – educ. Ispas Luiza; vizitarea lunara a bibliotecii – educ. Neicev Mariana
* „Cangurasul – in lumea povestilor” – inv. Stanciu Elena
* Activitate comuna clasa I si a IV-a: „Elevii mari citesc celor mici”- inv. Stanciu Elena si inv. Stroe Cornelia
* „Cel mai bun povestitor” – noiembrie 2007 – inv. Neagu Eleonora
- Concurs religios la clasele II-IV organizat in luna ianuarie de d-na prof. Bivolaru Marcela, elevii primind diplome si icoane
- Serbari organizate la sfarsitul anului scolar de catre d-na educ. Borcos Constanta si educ. Ispas Luiza „Bun ramas, gradinita draga!”
In timpul programului distractiv, d-nele educ. Borcos Constanta, Neicev Mariana si Ispas Luiza au organizat jocuri de miscare cu text si cant, jocuri de miscare sportive.
II. ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE A UNOR PARTENERIATE SI PROIECTE EDUCATIONALE
Nr.
Crt.
Activităţi
1.Politia Sotanga
2.Primaria Sotanga
3.Biserica Teis
4.Liceul de Muzica si Arte plastice „Balasa Doamna” Targoviste
Tema: „Muzica in universul copiilor”
5Teatrul „Tony Bulandra” – Targoviste
Tema: „Arta de a trai prin teatru”
Efecte: vizionarea unor piese de teatru
6.Parteneriatul scoala-familie:
„Bucurosi sa fim impreuna” – clasa I
7Gradinita –scoala-biserica-familie
8. Scoala Razvad – desfasurarea periodica de activitati sportive deosebite
III. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE
Nr.
crt.
Activităţi/Efecte
1.Excursii şi tabere şcolare
- S-a organizat o excursie pe ruta Teis-Targoviste-Campulung-Cabana Voina si retur
- Vizitarea unor muzee importante din Targoviste : Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor Romani, Complexul muzeal Curtea Domneasca, Muzeul Politiei, dar si a unei Expozitii de reptile vii.
- Elevii clasei a III-a si a IV-a au participat la un concurs distractiv la Bucuresti « Omintrixiada – Ben 10 », organizat de Cartoon Network, postul de televiziune oferindu-le daruri - inv. coord. Arghir Maria si inv. Stroe Cornelia.
- Organizarea unei drumetii de catre inv. Neagu Eleonora « Cunoasteti locurile natale ? »
2.„Sanitarii pricepuţi”
Deprinderea abilităţilor de a acorda primul ajutor la concursul de gen organizat la nivel judeţean.
In cadrul Educatiei pentru sanatate, d-nele educ. au dezbatut diverse subiecte pe tema sanatatii: „Sapunul si apa-prietenii mei”, „Fructele si legumele contin vitamine”, „Cum consumam alimentele?”, „Batista”, „Ne place curatenia”, „Maricica murdarica”.
In luna februarie 2008, d-na inv. Neagu Eleonora a realizat impreuna cu elevii clasei a II-a activitatea „Sanatatea – bunul nostru cel mai de pret”.
Elevii au realizat, coordonati de prof. Ene Mihaela, o miniexpozitie cu titlul „Educa-te pentru sanatate”.
3.Grupul ecologic „Micii ecologisti’
In luna septembrie, la initiativa d-nei prof de limba si literatura romana, Serban Raluca, s-a organizat o activitate „Ziua plantarii arborilor” prin programul international „Environement Online”, elevii au plantat pomisori ajutand la ecologizarea mediului. Activitatea s-a organizat sub deviza „1 milion de copaci” plantati in toata lumea la aceeasi ora.
S-a facut curatenie in incinta scolii prin colectarea deseurilor de hartie, actiuni intreprinse de prof. de educatie tehnologica, Marinescu Crenguta, Coordonatorul de programe si proiecte si responsabilul Consiliului Elevilor, prof. Bivolaru Marcela, d-na inv. Neagu Eleonora si de d-na prof. de biologie, Ene Mihaela, cu prilejul ZILELOR CURATENIEI IN SCOALA – luna octombrie; curatenia de toamna in curtea scolii, realizarea unor afise cu tema „Protectia mediului”, curatenia de primavara si varuirea copacilor. S-a amenajat spatiul scolar in functie de disciplina – clasa a VII-a cu mijloace din dotare si realizate cu ajutorul elevilor: panouri, flori, cautand sa se respecte conditiile de igiena.
Pe data de 21 februarie 2008 s-a organizat un concurs de curatenie intre clase, castigatoare fiind clasa a IV, respectiv, a VI-a.
Copiii din cadrul Grupei mari pregatitoare, coordonati de educ. Neicev Mariana, au participat la activitati ecologice pe diferite teme: „Sa-ngrijim plantele de la coltul naturii”, „Maini harnice”- curatarea locului de joaca din curtea scolii
4
Cercul „Educatie rutiera – educatie pentru viata”
D-nele educ. au desfasurat activitati de convorbire – „Cum circulam?”, memorizare – „Semaforul”, lectura dupa imagini – „Cine circula corect?”, „Pe strada”.
Inv. Neagu Eleonora a organizat in luna ianuarie un concurs cu tema „Cine stie … circula corect”.
Prof. coord. Tanase Cristina a participat cu elevii scolii la concursul de Educatie rutiera cu scolile din comuna Sotanga, faza pe comuna.
IV. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE COLECTIVULUI DIDACTIC
PERFECŢIONAREA CADRELOR DIDACTICE
Nr.
crt.
Activităţi
Rezultate şi efecte
1.
Derularea unor cursuri de formare a profesorilor si a invatatorilor pentru desfăşurarea activităţii de orientare şi consiliere.
Dezvoltarea abilităţilor invatatorilor si a profesorilor pentru activitatea de orientare şi consiliere.
2.
Formarea continuă a cadrelor didactice prin cursurile organizate de CCD
- Cursul ARACIP organizat la Scoala „Radu cel Mare” Targoviste: membrii CEAC.
- Cursul cu tema „Predarea cunostintelor naturii la clasa I” si cursul de formare continua – modulul I „Proiectarea, organizarea si evaluarea activitatilor didactice”: inv. Stanciu Elena
- Cursul „Predarea cunoasterii mediului la clasa a II-a” – inv. Neagu Eleonora
- Cursul „Utilizare AEL”
3
Realizarea unor schimburi de experienţă în cadrul şcolii în vederea aplicării metodelor active.
S-au realizat interasistenţe în fiecare semestru pentru fiecare comisie metodică, s-au sustinut referate cu teme de actualitate.
COMISIA METODICA A EDUCATORILOR
- „Educarea limbajului” – joc didactic, lectie demonstrativa „Cand se intampla”; „Activitate matematica – Numara obiectele din grupa data”; Educatie moral-civica – „Te simti bine” – educ. Borcos Constanta
- „Cu ce sunet incepe cuvantul…” – joc didactic, lectie demonstrativa si prezentarea referatului cu tema „Evaluare – mijloc de optimizare a procesului instructiv-educativ”– educ. Neicev Mariana
COMISIA METODICA A INVATATORILOR
· REFERATE:
- „Cultivarea creativitatii prin exercitii de calcul mintal” – Neagu Eleonora
- „Lectia de evaluare la limba romana” – inv. Stroe Cornelia
- „Formarea interesului pentru lectura” – inv. Arghir Maria
- „Scolarul de clasa I – fata in fata cu solicitarile procesului de invatare”
· DEZBATERI PE DIFERITE TEME:
- „Invatarea prin cooperare in scoala incluziva”
- „Particularitati ale dezvoltarii psihice si invatarea”
- „Relatia scoala-comunitate in perspectiva integrarii in structurile europene”
- „Parteneriatul educativ-o reusita a procesului educational”
· LECTII DEMONSTRATIVE:
- NOIEMBRIE – clasa a II-a, MATEMATICA: „Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 100 cu trecere peste ordin”- inv. Neagu Eleonora
- IANUARIE – clasa a IV-a, LIMBA ROMANA: „Personajul literar” – inv. Stroe Cornelia
- MARTIE – clasa a III-a, LIMBA ROMANA: „Parti de vorbire – exercitii aplicative” – inv. Arghir Maria
- MAI – clasa I, LIMBA ROMANA: „Serbarea abecedarului” – inv. Stanciu Elena
COMISIA METODICA A PROFESORILOR
· REFERATE:
- „Educatia pentru sanatate in scoala si in afara ei” – prof. Ene Mihaela - Biologie
- „Obiectivele educatiei religioase” – prof. Bivolaru Marcela - Educatie religioasa
- „Invatarea centrata pe elev” – prof. Marinescu Crenguta – Educatie tehnologica
- „Educatia – Interdisciplinaritatea si predarea” – prof. Serban Raluca – Limba si literatura romana
- „Cresterea motivatiei pentru invatarea limbilor straine” – prof. Matusoiu Nicoleta – Limba franceza, Limba engleza
· LECTII DEMONSTRATIVE:
- DECEMBRIE – clasa a VI-a, ISTORIE: „Raporturile Tarilor Romane cu Poarta Otomana” – prof. Tanase Cristina
- FEBRUARIE – clasa a VII-a, MATEMATICA:
„Rezolvarea triunghiului dreptunghic” – prof. Visan Ioan
- MAI – clasa a VII-a, LIMBA SI LITERATURA ROMANA: „Atributul” – prof. Serban Raluca
COMISIA DE EVALUARE – CLS. V-VIII
· REFERATE:
- „Metoda proiectelor”
-„Portofoliul - metoda de evaluare a elevului”
· DEZBATERI PE DIFERITE TEME:
- „Stabilirea liniilor strategice in vederea pregatirii pentru olimpiada”
- „Strategii de evaluare a randamentului scolar”
- „Atitudinea fata de teste”
- „Optimizarea proceselor evaluative privind rezultatele scolare”
COMISIA DIRIGINTILOR
· REFERATE:
- „Prevenirea consumului de droguri” – prof. Matusoiu Nicoleta
- „Un diriginte eficient” – prof. Niculae Maria
- „Ambianta in scoli” – prof. Serban Raluca
· LECTII DEMONSTRATIVE:
- DECEMBRIE, clasa a V-a: „Reclama – sufletul comertului”
- MAI, clasa a V-a: „Saptamana impotriva violentei” – prof. Bivolaru Marcela
4
Participarea la simpozioane nationale si internationale
D-na prof. Tanase Cristina a participat cu lucrarea „Sa-i oferim un dar Pamantului de ziua sa!” la simpozionul national cu tema „Educatia mileniului III – educatia ecologica”, desfasurat in data de 31 mai 2008, la Colegiul National „Euxodiu Hurmuzachi”, din Radauti.
V. DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE ŞI ATRAGEREA DE FONDURI EXTRABUGETARE
- Achizitionarea de carti pentru fondul bibliotecii si de material didactic (planse, harti);
- Achizitionarea unui numar de 15 calculatoare destinate dotarii cabinetului de informatica, a unui videoproiector, laptop, copiator, fax;
- D-na inv. Arghir Maria a realizat un contract de sponsorizare cu Firma de asigurari UNITA in scopul oferirii de cadouri de Craciun tuturor elevilor Scolii „Teiul Doamnei” Teis;
- D-na prof. Niculae Maria a colaborat cu SC SERVE YOU – Teis in vederea sponsorizarii elevilor clasei a VII-a si a elevilor cu situatie materiala precara;
- Infiintarea Asociatiei parintilor si a cadrelor didactice „Teiul Doamnei”.
Activităţi specifice de îmbunătăţire a calităţii realizate în anul şcolar 2006-2007
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII REALIZATE
I. ACTIVITĂŢI INSTRUCTIV-EDUCATIVE ŞI DE DEZVOLTARE A COMPETENŢELOR DE COMUNICARE ALE ELEVILOR:
Nr.
crt.
Activităţi
1.Pregătirea continuă a elevilor participanţi la olimpiadele şi concursurile şcolare. Elaborarea unui program suplimentar de pregătire pentru elevii participanţi la olimpiadele şi concursurile şcolare. Recompensarea elevilor care au obţinut rezultate deosebite la concursuri şi olimpiade.
Rezultate si efecte
*Premiile obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare:
LIMBA SI LITERATURA ROMANA:
- ETAPA LOCALA:
= premiul I – 1 elev
= premiul al II-lea – 2 elevi
= mentiune - 4 elevi
- ETAPA JUDETEANA:
= premiul al III-lea – 1 elev
= mentiune – 2 elevi
La CONCURSUL DE MUZICA USOARA d-na prof. Bivolaru Marcela a participat cu doi elevi din clasa a V-a atat la faza locala, cat si la cea judeteana, ambii obtinand locul I la ETAPA LOCALA
*Creşterea numărului de premii obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare.
*În anul şcolar 2007-2008 elevii claselor V-VIII au participat la Concursul national de Limba si literatura romana „Ionel Teodoreanu” (clasele V-VI), respectiv, „Mihai Eminescu” (clasele VII-VIII), Olimpiada de matematica, Concursul interdisciplinar ”+ - Poezie” si la Concursul de sah, iar elevii clasei a IV-a, la Concursul municipal de matematica.
De asemenea, s-au desfasurat competitii sportive, faza pe scoala, pe comuna, centru metodic si judet:
- Competitia OMSS – fotbal – Nucet – locul al II-lea
- Concursul de sah – Ulmi – locul I si al III-lea (baieti si fete)
- Tenis de masa – Ulmi – locul al II-lea
*S-au acordat diplome şi premii elevilor cu rezultate deosebite.
2.
Elaborarea unui program de pregătire suplimentară pentru elevii cu performanţe scăzute la învăţătură.
Scăderea numărului de corigenţi şi repetenţi la nivelul şcolii
100% promovabilitate la clasele I, III-VIII, iar la clasa a II-a, 92%
3
Realizarea unor ore de consultaţii, meditaţii, simulări în vederea pregătirii pentru teza cu subiect unic
Îmbunătăţirea performanţelor la Teza cu subiect unic
Promovabilitate la Teza cu subiect unic:
- clasa a VII-a: 97%
- clasa a VIII-a: 59%
4.
Cuprinderea în CDS a unor discipline opţionale
Elevii au optat pentru următoarele cursuri: „Arta medievala in Tarile Romane” – clasa a VIII-a, „Drepturile omului”- clasa a VII-a, „Noi si sanatatea” – clasele a V-a si a VI-a, „English for fun”- clasele I si a II-a, „Micii sanitari”, Grupul vocal „Mugurasii satului” condus de d-na educ. Neicev Mariana, „Ansamblu coral”, „Ansamblu sportiv”.
5.
Activităţi desfăşurate în Cercurile de elevi
- s-au selectat materiale de la toate clasele pentru editarea revistei scolii „Floare de tei”;
- organizarea unor sedinte in cadrul Cenaclului literar
6.
Activităţi culturale
S-au desfasurat activitati, pentru fiecare eveniment, de fiecare diriginte, invatator si educator, toate aceste fiind monitorizate sau coordonate de Coordonatorul de programe si proiecte si de Consiliul Elevilor.
- Ziua Mondiala a Drepturilor Omului – 10 decembrie (proiecte realizate de elevi, desene-simbol);
- Ziua Armatei, 1 Decembrie, Ziua Eroilor: depunerea de flori la monumentul inchinat eroilor din satul Teis, program artistic: cantece si recitare de poezii patriotice, referate si lucrari ale elevilor expuse;
- Saptamana Educatiei Globale – referate si expozitie cu materiale realizate de elevi
- PROIECTE EDUCATIONALE:
* „Dor de Eminescu”- clasele V-VIII, prof. coord. Serban Raluca (prezentari Power Point, concurs de recitare, expozitie de desene inspirate din opera lui Mihai Eminescu, miniexpozitie de carte), colaboratori: prof. Visan Ioan, prof. Tanase Cristina
* „Imi place sa citesc” – clasa a IV-a, prof. coord. Stroe Cornelia
* „24 Ianuarie - Unirea Principatelor” – clasele V-VIII, prof. coord. Tanase Cristina (prezentari Power Point, concurs cu intrebari din prezentarile realizate, sceneta „Mos Ion Roata si uinrea”);
* „Padurea „Teiul Doamnei”” – coord. Inv. Neagu Eleonora
- 1-8 Martie – serbari dedicate Martisorului si Mamei (expozitie de martisoare realizate de elevi, expozitie de felicitari); sezatoare organizata de inv. Neagu Eleonora, clasa a II-a: „E ziua ta, mamico!”; „De ziua mamei”- educ. Ispas Luiza; „E ziua ta, mamico!” – educ. Borcos Constanta
- 4 Martie – Concurs de reclame prilejuit de cunoasterea de catre populatie a utilizarii serviciilor
- 9 Mai - Ziua Europei, Ziua Independentei, Ziua Victoriei asupra Fascismului (referate, recitarea unor poezii patriotice, intonarea imnului „Oda bucuriei”)
- Saptamana impotriva violentei – intalniri cu parintii in cadrul carora s-au facut prezentari Power Point, au fost invitati reprezentanti ai Insp. Jud. de Politie Dambovita, s-au aplicat chestionare atat elevilor, cat si cadrelor didactice etc.
- 1 Iunie – Ziua Copilului – Concurs-intreceri in cadrul caruia prescolarii au primit stimulente – educ. Borcos Constanta; „Pace pentru toti copiii lumii”- prezentarea unor imagini in care au fost incalcate drepturile copiilor si convorbiri – coord. educ. Ispas Luiza; desene pe asfalt, jocuri in scoala, drumetii (clasele I-VIII)
- 5 Iunie – Ziua Mediului (prezentare Power Point, desene si versuri realizate de elevi, portofolii)
- Spectacolul de Pasti: „Vine, vine Iepurasul” – activitate organizata de educ. Ispas Luiza, prescolarii pavoazand sala cu lucrarile lor; elevii clasei a IV-a au incondeiat oua; realizarea unor lucrari plastice si referate de catre elevii cls. V-VIII
- SERBAREA DE CRĂCIUN:
* Grupa mica, educ. Borcos Constanta – serbare „Uite vine Mos Craciun”
* Grupa mijlocie, educ. Ispas Luiza – serbare „In asteptarea lui Mos Craciun”
* Grupa mare pregatitoare, educ. Neicev Mariana – serbare „Uite vine Mos Craciun”
* Gradinita Teis – elevi de la Liceul de Muzica si Arte Plastice „Balasa Doamna”- elevii clasei a V-a si a VI-a – SERBARE COMUNA
* clasa a II-a – organizarea serbarii „Colinde, colinde…” – inv. coord. Neagu Eleonora
* clasa a IV-a a realizat ornamente specifice acestei sarbatori, dar au sustinut si un concurs literar „Recunoaste personajul” premiat de Cartoon Network – inv. coord. Stroe Cornelia
* clasele V-VIII: program artistic cuprinzand colinde si poezii, expozitie cu materiale realizate de elevi – prof. coord. Bivolaru Marcela, Matusoiu Nicoleta, Niculae Maria
* clasa a VIII-a: sceneta „Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos” – prof. coord. Serban Raluca
- Carnavalul Iepurasului in cadrul caruia s-au organizat diferite activitati: Bal mascat - clasele I-IV, Concurs de Miss, Concurs de cultura generala si dansuri moderne - clasele V-VIII
- CONCURSURI LITERARE PE DIFERITE TEME:
* „Raspunde repede si bine”- concurs de cultura generala la care au participat copiii grupei mari, jurizarea fiind realizata de d-na dir . prof. Lazar Anda si d-na inv. Stroe Cornelia.
* „Cel mai bun recitator” – activitate de educare a limbajului – educ. Ispas Luiza; vizitarea lunara a bibliotecii – educ. Neicev Mariana
* „Cangurasul – in lumea povestilor” – inv. Stanciu Elena
* Activitate comuna clasa I si a IV-a: „Elevii mari citesc celor mici”- inv. Stanciu Elena si inv. Stroe Cornelia
* „Cel mai bun povestitor” – noiembrie 2007 – inv. Neagu Eleonora
- Concurs religios la clasele II-IV organizat in luna ianuarie de d-na prof. Bivolaru Marcela, elevii primind diplome si icoane
- Serbari organizate la sfarsitul anului scolar de catre d-na educ. Borcos Constanta si educ. Ispas Luiza „Bun ramas, gradinita draga!”
In timpul programului distractiv, d-nele educ. Borcos Constanta, Neicev Mariana si Ispas Luiza au organizat jocuri de miscare cu text si cant, jocuri de miscare sportive.
II. ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE A UNOR PARTENERIATE SI PROIECTE EDUCATIONALE
Nr.
Crt.
Activităţi
1.Politia Sotanga
2.Primaria Sotanga
3.Biserica Teis
4.Liceul de Muzica si Arte plastice „Balasa Doamna” Targoviste
Tema: „Muzica in universul copiilor”
5Teatrul „Tony Bulandra” – Targoviste
Tema: „Arta de a trai prin teatru”
Efecte: vizionarea unor piese de teatru
6.Parteneriatul scoala-familie:
„Bucurosi sa fim impreuna” – clasa I
7Gradinita –scoala-biserica-familie
8. Scoala Razvad – desfasurarea periodica de activitati sportive deosebite
III. ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE
Nr.
crt.
Activităţi/Efecte
1.Excursii şi tabere şcolare
- S-a organizat o excursie pe ruta Teis-Targoviste-Campulung-Cabana Voina si retur
- Vizitarea unor muzee importante din Targoviste : Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor Romani, Complexul muzeal Curtea Domneasca, Muzeul Politiei, dar si a unei Expozitii de reptile vii.
- Elevii clasei a III-a si a IV-a au participat la un concurs distractiv la Bucuresti « Omintrixiada – Ben 10 », organizat de Cartoon Network, postul de televiziune oferindu-le daruri - inv. coord. Arghir Maria si inv. Stroe Cornelia.
- Organizarea unei drumetii de catre inv. Neagu Eleonora « Cunoasteti locurile natale ? »
2.„Sanitarii pricepuţi”
Deprinderea abilităţilor de a acorda primul ajutor la concursul de gen organizat la nivel judeţean.
In cadrul Educatiei pentru sanatate, d-nele educ. au dezbatut diverse subiecte pe tema sanatatii: „Sapunul si apa-prietenii mei”, „Fructele si legumele contin vitamine”, „Cum consumam alimentele?”, „Batista”, „Ne place curatenia”, „Maricica murdarica”.
In luna februarie 2008, d-na inv. Neagu Eleonora a realizat impreuna cu elevii clasei a II-a activitatea „Sanatatea – bunul nostru cel mai de pret”.
Elevii au realizat, coordonati de prof. Ene Mihaela, o miniexpozitie cu titlul „Educa-te pentru sanatate”.
3.Grupul ecologic „Micii ecologisti’
In luna septembrie, la initiativa d-nei prof de limba si literatura romana, Serban Raluca, s-a organizat o activitate „Ziua plantarii arborilor” prin programul international „Environement Online”, elevii au plantat pomisori ajutand la ecologizarea mediului. Activitatea s-a organizat sub deviza „1 milion de copaci” plantati in toata lumea la aceeasi ora.
S-a facut curatenie in incinta scolii prin colectarea deseurilor de hartie, actiuni intreprinse de prof. de educatie tehnologica, Marinescu Crenguta, Coordonatorul de programe si proiecte si responsabilul Consiliului Elevilor, prof. Bivolaru Marcela, d-na inv. Neagu Eleonora si de d-na prof. de biologie, Ene Mihaela, cu prilejul ZILELOR CURATENIEI IN SCOALA – luna octombrie; curatenia de toamna in curtea scolii, realizarea unor afise cu tema „Protectia mediului”, curatenia de primavara si varuirea copacilor. S-a amenajat spatiul scolar in functie de disciplina – clasa a VII-a cu mijloace din dotare si realizate cu ajutorul elevilor: panouri, flori, cautand sa se respecte conditiile de igiena.
Pe data de 21 februarie 2008 s-a organizat un concurs de curatenie intre clase, castigatoare fiind clasa a IV, respectiv, a VI-a.
Copiii din cadrul Grupei mari pregatitoare, coordonati de educ. Neicev Mariana, au participat la activitati ecologice pe diferite teme: „Sa-ngrijim plantele de la coltul naturii”, „Maini harnice”- curatarea locului de joaca din curtea scolii
4
Cercul „Educatie rutiera – educatie pentru viata”
D-nele educ. au desfasurat activitati de convorbire – „Cum circulam?”, memorizare – „Semaforul”, lectura dupa imagini – „Cine circula corect?”, „Pe strada”.
Inv. Neagu Eleonora a organizat in luna ianuarie un concurs cu tema „Cine stie … circula corect”.
Prof. coord. Tanase Cristina a participat cu elevii scolii la concursul de Educatie rutiera cu scolile din comuna Sotanga, faza pe comuna.
IV. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE COLECTIVULUI DIDACTIC
PERFECŢIONAREA CADRELOR DIDACTICE
Nr.
crt.
Activităţi
Rezultate şi efecte
1.
Derularea unor cursuri de formare a profesorilor si a invatatorilor pentru desfăşurarea activităţii de orientare şi consiliere.
Dezvoltarea abilităţilor invatatorilor si a profesorilor pentru activitatea de orientare şi consiliere.
2.
Formarea continuă a cadrelor didactice prin cursurile organizate de CCD
- Cursul ARACIP organizat la Scoala „Radu cel Mare” Targoviste: membrii CEAC.
- Cursul cu tema „Predarea cunostintelor naturii la clasa I” si cursul de formare continua – modulul I „Proiectarea, organizarea si evaluarea activitatilor didactice”: inv. Stanciu Elena
- Cursul „Predarea cunoasterii mediului la clasa a II-a” – inv. Neagu Eleonora
- Cursul „Utilizare AEL”
3
Realizarea unor schimburi de experienţă în cadrul şcolii în vederea aplicării metodelor active.
S-au realizat interasistenţe în fiecare semestru pentru fiecare comisie metodică, s-au sustinut referate cu teme de actualitate.
COMISIA METODICA A EDUCATORILOR
- „Educarea limbajului” – joc didactic, lectie demonstrativa „Cand se intampla”; „Activitate matematica – Numara obiectele din grupa data”; Educatie moral-civica – „Te simti bine” – educ. Borcos Constanta
- „Cu ce sunet incepe cuvantul…” – joc didactic, lectie demonstrativa si prezentarea referatului cu tema „Evaluare – mijloc de optimizare a procesului instructiv-educativ”– educ. Neicev Mariana
COMISIA METODICA A INVATATORILOR
· REFERATE:
- „Cultivarea creativitatii prin exercitii de calcul mintal” – Neagu Eleonora
- „Lectia de evaluare la limba romana” – inv. Stroe Cornelia
- „Formarea interesului pentru lectura” – inv. Arghir Maria
- „Scolarul de clasa I – fata in fata cu solicitarile procesului de invatare”
· DEZBATERI PE DIFERITE TEME:
- „Invatarea prin cooperare in scoala incluziva”
- „Particularitati ale dezvoltarii psihice si invatarea”
- „Relatia scoala-comunitate in perspectiva integrarii in structurile europene”
- „Parteneriatul educativ-o reusita a procesului educational”
· LECTII DEMONSTRATIVE:
- NOIEMBRIE – clasa a II-a, MATEMATICA: „Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 100 cu trecere peste ordin”- inv. Neagu Eleonora
- IANUARIE – clasa a IV-a, LIMBA ROMANA: „Personajul literar” – inv. Stroe Cornelia
- MARTIE – clasa a III-a, LIMBA ROMANA: „Parti de vorbire – exercitii aplicative” – inv. Arghir Maria
- MAI – clasa I, LIMBA ROMANA: „Serbarea abecedarului” – inv. Stanciu Elena
COMISIA METODICA A PROFESORILOR
· REFERATE:
- „Educatia pentru sanatate in scoala si in afara ei” – prof. Ene Mihaela - Biologie
- „Obiectivele educatiei religioase” – prof. Bivolaru Marcela - Educatie religioasa
- „Invatarea centrata pe elev” – prof. Marinescu Crenguta – Educatie tehnologica
- „Educatia – Interdisciplinaritatea si predarea” – prof. Serban Raluca – Limba si literatura romana
- „Cresterea motivatiei pentru invatarea limbilor straine” – prof. Matusoiu Nicoleta – Limba franceza, Limba engleza
· LECTII DEMONSTRATIVE:
- DECEMBRIE – clasa a VI-a, ISTORIE: „Raporturile Tarilor Romane cu Poarta Otomana” – prof. Tanase Cristina
- FEBRUARIE – clasa a VII-a, MATEMATICA:
„Rezolvarea triunghiului dreptunghic” – prof. Visan Ioan
- MAI – clasa a VII-a, LIMBA SI LITERATURA ROMANA: „Atributul” – prof. Serban Raluca
COMISIA DE EVALUARE – CLS. V-VIII
· REFERATE:
- „Metoda proiectelor”
-„Portofoliul - metoda de evaluare a elevului”
· DEZBATERI PE DIFERITE TEME:
- „Stabilirea liniilor strategice in vederea pregatirii pentru olimpiada”
- „Strategii de evaluare a randamentului scolar”
- „Atitudinea fata de teste”
- „Optimizarea proceselor evaluative privind rezultatele scolare”
COMISIA DIRIGINTILOR
· REFERATE:
- „Prevenirea consumului de droguri” – prof. Matusoiu Nicoleta
- „Un diriginte eficient” – prof. Niculae Maria
- „Ambianta in scoli” – prof. Serban Raluca
· LECTII DEMONSTRATIVE:
- DECEMBRIE, clasa a V-a: „Reclama – sufletul comertului”
- MAI, clasa a V-a: „Saptamana impotriva violentei” – prof. Bivolaru Marcela
4
Participarea la simpozioane nationale si internationale
D-na prof. Tanase Cristina a participat cu lucrarea „Sa-i oferim un dar Pamantului de ziua sa!” la simpozionul national cu tema „Educatia mileniului III – educatia ecologica”, desfasurat in data de 31 mai 2008, la Colegiul National „Euxodiu Hurmuzachi”, din Radauti.
V. DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE ŞI ATRAGEREA DE FONDURI EXTRABUGETARE
- Achizitionarea de carti pentru fondul bibliotecii si de material didactic (planse, harti);
- Achizitionarea unui numar de 15 calculatoare destinate dotarii cabinetului de informatica, a unui videoproiector, laptop, copiator, fax;
- D-na inv. Arghir Maria a realizat un contract de sponsorizare cu Firma de asigurari UNITA in scopul oferirii de cadouri de Craciun tuturor elevilor Scolii „Teiul Doamnei” Teis;
- D-na prof. Niculae Maria a colaborat cu SC SERVE YOU – Teis in vederea sponsorizarii elevilor clasei a VII-a si a elevilor cu situatie materiala precara;
- Infiintarea Asociatiei parintilor si a cadrelor didactice „Teiul Doamnei”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
