marți, 30 decembrie 2008

Revista Scolii " Teiul Doamnei " Teis Nr. 1 DECEMBRIE 2007 PAG 22







DILEMA GHEPARDULUI

Pentru un specialist ca Shigeo Yachi, de la Universitatea din Kyoto (Japonia), când un ghepard, stând nemişcat, fixează o gazelă, el se află în binecunoscuta dilemă a prădătorului: să se apropie mai mult de pradă, cu riscul de a rata efectul de surpriză sau să se năpustească asupra ei, dar de această dată cu riscul de a fi nevoit să alerge pe o distanţă prea mare. Pentru a ieşi din impas, ghepardul recurge la un fel de… calcul matematic. Când se apropie, pe nesimţite, de pradă, ghepardul evaluează în permanenţă probabilitatea păstrării atât a efectului de surpriză, cât şi pe aceea a înhăţării prăzii.
Aşa că înaintează pas cu pas până cînd avantajul apropierii e contrabalansat de riscul de a fi reperat. În momentul atingerii distanţei optime, prădătorul se năpusteşte asupra gazelei.
Validitatea acestui model matematic a fost verificată deocamdată la păianjenii săritori care astfel vânează muşte. Un scenariu asemănător este pus în practică şi de alţi prădători, fie ei peşti, păianjeni sau mamifere.